Treceți la conținutul principal

Sesiunea Arcuş 2018-2019

Că tot n-am terminat de povestit despre vacanța de Revelion de la Arcuş... După ziua de duminică care o să rămână în istorie ca ziua în care Gaşca mocăită s-a trezit cu noaptea-n cap ca să mearga să bea (o zi nemaipomenit de bună... hâc... părerea mea), seara nu m-am mai gândit să mă culc devreme aşa că m-am băgat la jocuri, am jucat Activity de-am rupt pe ritm de beri Csiki sőr (ne-am luat beri grămadă de la un magazin de prin satele de lângă fabrică) şi a fost foarte amuzant.
Luni dimineață ne-am trezit care când a poftit, fără vreo grabă, iar după micul dejun s-a vorbit că mergem la Braşov. Ne-am mocăit corespunzător până am plecat.
În Braşov ne-am dus în centru, am bătut târgul de crăciun în lung şi în lat apoi ne-am cam risipit. Am dat ocol bisericii negre apoi am bătut strada principală şi în cele din urmă am intrat într-un pub cu specific irlandez, întunecos, aglomerat şi înghesuit, dar cu beutură bună. Ne-am reunit şi am pornit înapoi la Arcuş. Că doar urma să fie revelionul...
Timpul a trecut târşâit. Ne-am făcut duş, ne-am înțolit şi am aşteptat ora 12 ca să ciocnim paharele cu şampanie. Am început anul ca pensionarii, la masă. Abia mai târziu ajutați şi de Jaggermeisterul ediție specială ne-am binedispus şi ne-am apucat să mai şi dansăm. A fost amuzant, mai ales când s-au pornit şi băieții.
Prima zi din an a debutat târziu, după posibilități... Mai statică, cu un soare minunat, viu, auriu, peste zăpada de afară. Unii au mers în Sf. Gheorghe, alții am mers prin Arcuş nițel, aşa ca de-un photo session de apus.
Seara iar clasic, haleală, băutură, jocuri, trăncăneli până târziu. Doar că s-a decis că plecăm vreo două maşini la 10, restul nițel mai târziu.
Iulian l-a preluat şi pe Vulturaş, care ne fusese oricum coechipier de la vizita la fabrica csikisor încoace în ideea că îl şi lasă acasă la ai lui la Moreni. Iar maşina lui Baftă se grăbea pentru că Domi voia să apuce să îşi ia la revedere de la Patrick, care avea zbor pe la 3 din Otopeni.
Ei, oricum am prins ditamai aglomerația pe la Predeal, drept care la un moment dat, după croşetări pe străduțe laterale, am întors şi am luat-o înapoi spre Braşov ca să intrăm pe Cheia. Pe Cheia se mergea, încet, dar se mergea. Am ajuns şi în Moreni city al lui Vulturu', ai lui tare simpatici, nu ne-au lăsat să plecăm fără să servim un păhărel.
Am ajuns fără probleme în Bucureşti, încă pe lumină - boierie maximă.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

muzici care ma obsedeaza

prima: Paranoid android , de Radiohead http://www.youtube.com/watch?v=szdWPWnnNls Paranoid Android Please could you stop the noise, I'm trying to get some rest From all the unborn chicken voices in my head What's that...? (I may be paranoid, but not an android) What's that...? (I may be paranoid, but not an android) When I am king, you will be first against the wall With your opinion which is of no consequence at all What's that...? (I may be paranoid, but no android) What's that...? (I may be paranoid, but no android) Ambition makes you look pretty ugly Kicking and squealing gucci little piggy You don't remember You don't remember Why don't you remember my name? Off with his head, man Off with his head, man Why don't you remember my name? I guess he does.... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height.....

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!