mai demultisor, prin iulie-august parca, scriam „aripi de ceara“ . era intr-un moment camd am aflat niste chestii foarte dezamagitoare despre amicii mei. unii s-au comportat intr-o maniera de cacat si au preferat sa „ne scoata din lista de spam“ pe alex si pe mine; ulterior am vorbit cu unii dintre ei, totul parea minunat, se vor discuta neintelegerile, se vor spune chestiile deranjante, se va face lumina... ei bine, e inca la fel de bezna, toate sunt ca si cum n-am fi vorbit vreodata... plus ca nu e o situatie singulara, au mai fost si altii de-a lungul vremii „uitati“ pe drum fara o vorba, fara o discutie ca-ntre prieteni... deci nu e o intamplare, e o regula... altii dintre amicii mei au preferat sa minta de-a dreptul... parca era asa de greu sa zica ca bai, vrem sa mergem singuri la mare, sau whatever... per total, mare, mare dezamagire. e trist cand vezi ca oameni pe care i-ai indragit una spun, alta gandesc, alta fac... ce poti face cand vezi asta?! doar sa incerci sa vezi lucru...