Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iulie, 2008

o biserica ne-standard - Tsarevets

din ciclul "amintiri din Veliko Tarnovo", regretam la greu ca nu mai aveam leva cand am ajuns la biserica din cetatea Tsarevets... Costa 3 leva sa faci poze inauntru, iar eu... lefter popescu. Asa ca azi am cautat pe net poze, si tare m-am bucurat cand am gasit aici . Imaginati-va o biserica obisnuita pe dinafara si complet atipica pe dinauntru. Intai mi-au atras atentia usile. Masive, metal, in... basorelief? Intri si... surpriza! Interior auster, si picturi moderne! Temele, subiectele, sunt bisericesco-istorice, dar nici gand de pictura bisericeasca, asa cum o stim noi... Am stat inauntru putin, nu-mi dau seama daca mi-a placut sau nu, daca atmosfera mi-a transmis ceva sau am privit-o ca pe un experiment reusit... dar cert e ca m-a impresionat cumva.

Metallica, Sofia, Veliko Tarnovo & friends

Cate peripetii marunte s-au intamplat de cand ne-am vorbit sa mergem la Metallica, pe 25 iulie, la sofia... Dupa ce-am luat biletele, peste vreo luna sau chiar doua, s-a anuntat Metallica si in Romania... Pe urma, a renuntat Ana-Maria Miha la bilet... l-am inhatzat eu pt Alex... pe urma au fost faimoasele discutii legate de cazare, Alex a renuntat sa mai vina, eu nu... Pe urma nu s-a mai auzit nimic pana cu 2 zile inainte de plecare... In fine, ne-am adunat vineri dimineata la OMV-ul de langa City Mall... la 7... lipsa la apel Domi... care s-a (a fost) trezit abia la 7 si 15, cand ne-am dat seama ca e o probl... evident, intre timp, unii ne-am distrat, altii s-au enervat... deja primele semne de schisma in grup au inceput sa apara, palide... in fine, ajunge si Domi... ne imbarcam in cele 3 masini... Evident in masina lui Domi a fost cel mai misto... Domi, Ana, io, Raluca si Iulian, prieten de-al lui Laurentiu... Nu-i stiam nici pe Laurentiu, nici pe Iulian, dar s-au dovedit a fi de gas

imagini

nori grei ameninta prin plafonul de sticla... rafale de ploaie izbesc geamuri, masini, pavaj... un caine mic, gras, umbla tantos cu coada ca o secera in sus.. e ca o virgula neagra langa tufa... oameni tzopaind printre balti... o geana de soare... dimineata schimbatoare... nori mari si pufosi si albi zburda pe albastrul adanc al cerului. Tineri, copilasi, pe terasa de la Motoare... lume pestrita. Raze de soare care cad in redactie prin plafonul de sticla. Un gandacel-carabus sau ce-o fi el se taraie pe mocheta gri... este unul dintre ostenii trimisi de Imperiul gandaceilor sa cucereasca trustul... ne-au invadat, sunt peste tot. O nectarina. Nori de purpura tiviti cu aur la apus, drapand ultimele raze de soare. Trilu-lilu. Culoare.

ganduri

"The weak can never forgive. Forgiveness is the attribute of the strong." Mahatma Gandhi. Asta e un citat care azi mi-a atras atentia, asa ca mi l-am notat. si unde sa fie mai in sigurantza decat pe blog... Aveam super-ocazia sa primesc de la Rali o invitatie la Judas Priest... cum ea nu stia la ce ora incepe exact, stia doar ca se intra de la ora 4, am preferat sa nu ma arunc, stiind ca azi e vineri, zi lunga la munca, zi de predare a ziarului. Pe la ora 7 imi terminasem treaba, si-mi ramasese o singura pagina... Deja imi venea sa ma zgarii pe ochi ca n-am luat invitatia, parca vedeam ca se termina ziarul mai devreme... ei, si de atunci, de la 7, tot astept textul pentru pagina 14... fata scrie, scrie, scrie, acum il modifica... in fine, macar nu-mi mai pare rau ca n-am luat invitatia, ca tot n-as fi ajuns la concert, desi Judas Priest cantau (am aflat azi, din EVZ) abia de la ora 22... Asa, de plictiseala, am inceput sa citesc blogurile altora... si apoi propriul meu blog,

Gashca vs grup

Ce e o gashca? (ca daca scriam gasca, poate ar fi parut ca e vorba de calatoria lui Nils Holgersson, si nu e...) Dupa cum scria un prieten, intr-un comentariu recent, "nu cumva gashca e ceva de genul, macar din cand in cand, "unul pt. toti si toti pt. unul"???". Exact! Asta e o gashca... Niste oameni carora le pasa unii de ceilalti, niste oameni care se cunosc (mai mult sau mai putin) dar au niste valori comune, care se accepta asa cum sunt, care accepta o parere diferita fara sa se simta atacati, care nu impun ceva celorlalti... O gashca e ceva ce rezista in timp, peste conjuncturile de interese efemere, peste perioade mai grele, peste vremuri in care membrii nu s-ai mai reunit... O gashca adevarata e ceva destul de rar in zilele noastre, si tocmai de aceea trebuie pretuita. De-a lungul vremii, fiecare am facut parte dintr-o "gashca" efemera... pe care eu as numi-o mai degraba "grup" - adica un grup de persoane care s-au intalnit intr-o anumita

unde dai si unde crapa

cum poate o saptamana sa inceapa bine si sa se termine prost... ei, uite ca se poate. Marti mare intalnire la Motoare cu oamenii din grupul de mers la Metallica. Amuzant, stabilim una-alta, ora plecarii, locul, cate masini...printre rafale de ploaie care ne faceau ba sa ne adapostim, ba sa iesim iarasi la mesele descoperite... raman de adunat oferte de cazare, totul e minunat. Incep sa vina ofertele, destul de scumpe... cel mai afectat e alex, care e intr-o pasa financiara proasta... dar evident nu poa' sa recunoasca asta in fatza gastii si atunci baga mesaje cu subtext, gen bate saua sa priceapa iapa... si iata ca astazi se produce deznodamantul spectaculos... m-am ofticat, dar... in definitiv n-am de ce sa ma amestec in orgoliile masculine (care pe mine ma fac sa rad). asadar ma voi duce solo in Bg la Metallica. sad but true. dar va fi bine, stiu eu!