sunt oarecum zăpăcită. totul e cam confuz. mereu îmi dau seama că nu ştiu nimic. şi că nu înțeleg nimic. fulgi albi, uşori, zboară, plutesc liniştit. fiori. lunecări spre altceva. abandonarea gândurilor. gânduri, nongânduri şi antigânduri se învârtejesc. semivise şi vise, cunoaştere, mirări. culori. predominant acel purple. şi violet. momente de lumină aurie puternică. dar şi negru înflorit de puncte colorate strălucitoare. ceva albastru profund, ceva roşu închis. oarece dubii. alegeri? acceptare. să fie ce o fi, că a-nțelege eu nu pot.
A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!
Comentarii