Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2014

Cețoase

Iarna asta seamănă cu o toamnă târzie perpetuă. Nor - ceață, ceață - nor, zile scurte, lumină puțină... Multă umezeală. Mă bântuiau niște gânduri triste... ani mulți de când s-a dus bunicu', taman înainte de sf. Ion... melancolie și tristețe... orice plecare a cuiva apropiat e dureroasă, într-un fel sau altul... și are ecou până nu se știe când. Până ajungi în starea de detașare absolută. Care e cam utopică pentru noi, muritorii de rând. Mă gândeam... poate și din cauza lui Pamuk cu Fortăreața albă (tocmai ce-am terminat-o ieri)... cât suntem de plini de spaime, noi oamenii. Spaime cețoase, nebuloase. Mereu prezente, mai surd uneori, mai acut alteori. Spaime care ne împing de la spate și nu ne lasă să fim liniștiți. Spaime ancestrale de a nu rămâne singur pe lume, spaime de a fi neiubit, spaime de a muri, spaime de necunoscut... grămezi de spaime și frici ne împovărează într-o oarecare măsură permanent. E cumva ca și cu greutatea coloanei de aer care ne apasă, există, ne-am obișnui

Grămezi

De când n-am mai scris iar au fost multe multe și mărunte. Și-a trecut și anul. Și parcă chiar a trecut un an din decembrie încoace, nu juma' de lună. Sigur o să-mi scape ceva, dar asta e... Să vedem... au fost sărbătoreniile de serviciu, cu ieșirea la film in Afi, la sala vip, și ramele foto tare drăguțe... O ieșire cu fetele la Serendipity la un ceai post-muncă... foarte reușită! Un Secret Santa distractiv... O ieșire în club cu colegii planificată pe ultima sută de metri, în ultima zi de muncă... mulți au zis că vin, puțini au ajuns, dar a fost distractiv la culme. Apoi Pregătiri pentru Crăciun... Cumpărături, cărături, găteli, curățenii, nici n-am băgat de seamă când a trecut vremea și era deja Crăciunul. A trecut și Crăciunul, plăcut și liniștit... Am făcut o curățenie mai drastică printre țoale, am lichidat doi saci - chestii pe care nu le-am purtat nici măcar de câteva ori pe an, deci inutile. Așa s-a mai făcut lumină în șifonier, îmi încap în sfârșit toate țoalele în dula