BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

marți, 28 februarie 2012

Timp

Când mă-ntreabă cineva "ce-ai mai făcut" nu-mi vine nimic in minte, doar răspunsul standard, bine, ca de obicei, nimic deosebit. Și totuși, dacă stau să mă gândesc, acest timp e populat de tot felul de mici întâmplări, mici peripeții, mici stresuri, neliniști, tristeți, gânduri cu miile. Dar nimic extraordinar de povestit. Și totuși. Pe marginea fiecărui gând s-ar putea însăila poate un mic eseu. Fiecare întâmplare mică poate deveni interesantă, depinde cum e povestită. Când faptele sunt mici, valoare le poate fi adăugată prin punere în context și țesătura de comentarii și gânduri înlănțuite ale povestitorului. Cum face, să zicem, Saramago (că tot îl citesc în perioada asta). Poate cândva voi îndrăzni să scriu și eu așa. Deocamdată nu-s în stare.
Cassia, shikakai, amla și alte asemenea - caut să mențin direcția pe care am luat-o de ceva vreme, adică să folosesc, pe cât posibil, lucruri cât mai naturale. Mi s-a mai pus o pată, să-mi iau și un mojar de piatră - e mult mai bun pentru măcinat chestii tari față de cel de lemn, pe care oricum l-am promis Mirelei ca amintire de la Alex. Între timp (că propoziția anterioară am scris-o joi, iar de reluat am reluat azi, marți) am cumpărat și mult-visatul mojar de granit. Veri gud!
Iar sâmbătă-duminică am fost iarăși cu gașca la munte... Am mers la cabana Ciucaș. Ideea era să fie aproape, la cabană să se ajungă relativ ușor iar de-acolo să putem face trasee. Dar, ca de obicei, socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg... În zona Cheia ploua. Și încă foarte intens. Din fericire, până am ajuns la locul de unde se făcea drumul către cabană s-a rărit bine de tot ploaia. Am lăsat mașinile la începutul drumului și-am pornit-o la pas pe drumul forestier. Pornise și un vânt de mai mare dragul, noroc că nu ne ajungea decât rareori, prin vârfuri vântul viu vuia... Pe măsură ce urcam pantele drumului ceața și-un fel de burniță ne însoțeau. A durat vreo două ore urcușul. Peisajul era de iarnă, de basm, brazi cocoșați de zăpadă, stratul de omăt gros peste tot... Către platou, drumul era săpat în zăpada de un stat de om. Ajunși acolo, ne-a surprins o priveliște aparte: un brad scheletic bătut în mii de piroane de gheață, printre cețurile care pentru moment se despărțiseră cât să vedem la vreo 20 de metri, pe fundalul norilor cenușii. Apoi ceața s-a lipit iar într-un perete lăptos, ne-a înconjurat, fulgii alungați cu sălbăticie de văntul ascuțit ne șfichiuiau obrajii, abia puteai vedea drumul. Am ajuns și la cabană, care abia de se zărea prin ceață.
În condițiile date n-am mai făcut niciun traseu, unii au încercat, dar, nevăzănd nici la 3 metri în jur s-au lăsat păgubași. Stăteam în sala de mese, afară era urgie, iar ceața ne izola, eram ca pe-o corabie pe marea lăptoasă din afara lumii. Ce pot să zic, a fost frumos, cu mici excepții.

Dar revenind la tematica de început... timpul. Timpul, un animal ciudat. Animal - ne-animal. Viu și neviu. Pretutindeni și nicăieri. concret și impalpabil. Lent dar comprimabil la infinit, alert dar deșirându-se în miliarde de fire ale clipelor. Stabil, imuabil și într-o clipă întorcând pe dos un univers. Timp al cețurilor vii, care, după voia lor proprie, adaugă mister sau topesc măști agreabile, lăsând la vedere chipuri ascunse, nebănuite, înfricoșătoare. Măști și chipuri purtate de cețuri prin timp, revelându-se, acunzându-se, dupa voia ceții. Ciudată e ceața, cum poate ea voala sau dimpotrivă, devoala, ascunde sau dezvălui...


luni, 20 februarie 2012

Zăpezile de altă dată

Un articol exelent: http://www.buciumul.ro/2012/02/18/1806/

luni, 13 februarie 2012

Ninge, ninge!


Azi ninge ca la balamuc. Am ieșit cu Ovidiu sa ne vedem cu Cătălina în pauza de masă. Ne-am întâlnit la Aurel Vlaicu, bodega unde se putea mânca ieftin și ok era închisă, așa că ne-am dus la coferărie. Am mers pe lângă edificul muncii capitaliste, pasajul Pipera (sau cum i-o zice). În tot locul câini făcuți colac prin zăpadă, ninși și resemnați. Orașul e, de astă dată, cu adevărat cotropit de ninsoarea deasă.
În rest... ieri am ieșit cu maică-mea până la Domenii, pe jos, prin zăpadă, aveam ca pretext sa luăm de la crama Murfatlar de la Domenii niște vin din care să putem face vin fiert. A fost o plimbare destul de plăcută, cu toate că vântul bătea cam tare pe alocuri. Apoi m-am apucat de "croșetat" la site-ul pentru floraria simona, a mers relativ ok, dar am înghețat bocnă (camera unde am instalat calculatorul și firele pentru net era cea mai friguroasă ieri, bătea vântul de-acolo, iar geamul, mulțumită meșterilor lui pește care mi-au renovat casa, nu se închide bine).
Sâmbătă am ieșit în expediție până la Crângași, tot cu maică-mea după mine, să facem cumpărături. Drept care am pierdut vreo trei ore cu misiunea asta... a, asta după ce dimineață ieșisem, am tras o fugă până la piața 1 Mai, la plafar, ca dădusem pe net o comandă și voiam să o ridic, și la întoarcere mi-am făcut și abonamentul pe ratb și metrou - în expediția asta de dimineață am cam dârdâit, că vântul bătea nasol de tot, iar zăpada era formată din multe biluțe înghețate și ace care înțepau orice părticică de piele neacoperită.
Vineri, după muncă, m-am dus la dansuri, unde, pentru că ne adunaserăm doar 3 cursanți, nu s-a mai ținut cursul...
În drumurile cu metroul spre și dinspre serviciu citesc "Anul morții lui Ricardo Reis" de Saramago. Am redescoperit plăcerea cititului în timpii morți ai călătoriilor cu metroul după ce împrumutasem de la Conu Marele Gatsby. Apoi am scos din raft "Diavoliada", o culegere de povestiri și scrieri de Bulgakov, și m-am distrat copios citind-o. În special "Inimă de câine" - o citeam și râdeam, abia așteptam să merg cu metroul. Ultima scriere era "Roman teatral", pe care încercasem cândva, când eram mică, s-o citesc și nu-mi plăcuse, dar de astă dată am savurat-o. Interesant cum se schimbă percepția și înțelegerea cu timpul.

luni, 6 februarie 2012

Talmeș-balmeș

Am reluat mersul la dansuri (dupa vreo... doi? ani de pauză). Schimbări la grupă, alt instructor, mai puțini colegi. Ninsori, viscol. Muncă multă. Inspirație ioc. Un site pentru o florărie. Creieri pe moațe. Frig. Tandem tango. Teo, împreună cu încă două persoane au deschis o școală de tango. Mers la cumpărături. Piața Crîngași. Invitație la un seminar de prezentare "Aromas de tango". Ninsoare. Ploaie. Ninsoare.


Librăria Bastilia. Foarte mișto. Mansardă. Demisie Boc. O zi nebună. Știri, declarații, zăpăceală.

Related Posts with Thumbnails