BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

joi, 27 martie 2008

de primavara


muguri... pomi infloriti... ploaie de petale... verde crud... soare, soare... urzici si zeama de urzici... castraveti cu rosii si salata... miros de ploaie de primavara... un vant care s-a infoiat nervos... cald dar si racoare... soare si nor... culori.
sunt cateva saptamani de cand pur si simplu ma bucur de primavara, de viatza. florile nu se intreaba de ce trebuie sa infloreasca, daca are rost, sau ce va fi... infloresc pur si simplu. va veni ea si vremea gandirii, candva, vremea asezarii lucrurilor si a intrebarilor, caci asa e in firea lucrurilor. dar acum e primavara, e soare, e viatza...

marți, 18 martie 2008

pur si simplu


Uneori e mai bine sa traiesti, pur si simplu. Fara prea multe intrebari si filosofii, pur si simplu sa te bucuri cat poti de ce este...

marți, 11 martie 2008

primavara



zile de primavara! soare, cald, frumos... cer curat, norisori albi razleti, iarba inverzita, tufe gata sa explodeze verde si galben, magnolii care abia asteapta sa infloreasca, albine ametite, inca nu s-au trezit bine (era sa calc pe una care se invartea pe asfalt, ca fraiera), buburuze, mierle, eternii pescarusi... oameni cu role, cu biciclete, bunici cu copii in carucioare, caini sau pisici care se incalzesc (zac) la soare.
si la mine e primavara... am luat o decizie buna, si sunt oarecum luata prin surprindere de evenimente... dar imi place ce se intampla.

joi, 6 martie 2008

culori

marți, 4 martie 2008

soare de primavara

cica azi e baba mea. frumos, imi place... soare, cald, cer senin.
De cum am deschis ochii si-am vazut ca e soare afara m-am bucurat. Inca o zi frumoasa, pana sa vina urgia de care tot pomenesc meteorologii... In cinstea primaverii mi-am pus fusta in carouri si am iesit vesela din casa. In drum spre autobuz, in timp ce traversam intersectia, m-a izbit ideea: ia sa merg pe jos pana la metrou! initial ma gandeam sa merg pana la victoriei... dupa care inspiratia primaverii imi spuse sa o iau mai bine spre Televiziune... de la Domenii, pe la Casin, prin Herastrau... pana la metrou. gandit si facut. vant molcom, oameni rari, lumina, soare, cald... m-am simtit ca o musculitza la soare. sau ca buburuza din parc. a dat coltzul ierbii, a inverzit ... frunze inca nu, poate muguri mici aproape invizibili... dar e clar ca-i primavara. s-au dezmortit ganganiile, am vazut un pitigoi, o mierla... n-am avut bafta sa vad vreo veveritza de herastrau, e drept... imi place lumina asta de primavara, usor ireala printre crengile sure si goale... nu stiu de ce, dar pe aleee m-am simtit cumva, ca intr-o catedrala...

duminică, 2 martie 2008

senzatie. fara directie. firimituri



Zi ciudata. O zi in care nu s-a intamplat nimic. Constelatii de ganduri s-au cladit si s-au prabusit, idei si senzatii s-au framantat ca spuma marii la tarm, in timpul furtunii, spulberandu-se... Tristete. De ce? Nu stiu. Privesc in jur si nu gasesc un raspuns. Nici un raspuns. Mica depresie astenica gripala? Cine stie... Nemultumire... Sentimentul ca ceva important lipseste... Ca parca traiesc degeaba... Un tango fara muzica si fara dansatori... senzatia de scena goala... unde e bucuria lucrurilor marunte? oare am uitat de ea? afara a fost soare, vant, iar mie mi se parea ca lumea intreaga a disparut dincolo de orizont, iar eu am ramas singurul supravietuitor. tistete de primavara. ar fi trebuit sa imi inving starea asta si sa ies, sa privesc iarba, muguri... dar n-am facut-o. ultimele zile ale saptamanii mi-au lasat mici tristeti ce-au inflorit azi, sub soarele ars de vant. zadarnicia zadarniciilor... ma intreb daca are rost sa ma multumesc cu putin. nu e in firea mea sa accept jumatati de masura... candva m-am contrazis cu cineva pe-un blog pe tema asta... respectivele persoane spuneau ca si jumatatile de masura sunt bune, in conditiile in care viatza e atat de grea, iar o farama de fericire e mai buna decat deloc... eu sustineam ca fiecare dintre noi meritam mai mult decat firimituri... pe vremea aceea nu-mi imaginam ca ma voi afla vreodata si in situatia de a ma multumi, pe moment, cu firimituri. Acum pot spune, in cunostinta de cauza, ca am gandit bine atunci cand am scris ca nimeni nu trebuie sa se multumeasca cu firimituri. Da, viata e grea, dar asta din cauza ca ne-o ingreunam noi, in mod inutil... sau ne-o ingreuneaza altii, prin alegerile pe care le fac, punandu-ne in situatia de a ne multumi cu putin sau cu nimic... Cred ca putin e, poate, o solutie de moment.... dar atat. Firimiturile nu tin de foame, mai rau o intarata. Deci fara firimituri anymore, fara compromisuri. Da, asa parca ma mai recunosc...

sâmbătă, 1 martie 2008

1 martie intre fete


Planuisem cu Elena si Oana sa ne vedem azi... cu Elena ma mai intalnisem, am mai vorbit pe mess, dar cu Oana chiar de multa vreme nu ne mai vazuseram... Si in sfarsit am reusit... ba inca a mai venit si Denisa (din trupa de fete cu care-am fost asta-vara la mare) cu o prietena de-a eu, Mihaela... Am mers intr-o ceainarie recomandata de Oana, care mai e si aproape de mine, Triangle d'Or, care de altfel mi-a si placut. Foarte placuta si atmosfera, si conversatia noastra, variata, diversa, avand in vedere ca fiecare avea destule de spus si de dezbatut... Am savurat un ceai de iasomie si mandarine si un desert numit Fantezie Triangle d'or... Iata deci inca un moment de care sa-mi amintesc cu placere... Distractiv a fost si modul nostru de a ne intalni. Trebuia sa ne vedem la 6 la piatza victoriei, vis-a-vis de cladirea orange... eu am intarziat 4 minute, Elena ma sunase cu putin inainta sa-mi zica ca (normal) va intarzia... ma suna si Oana chiar in clipa in care ajunsesem si ma intreaba de fapt unde era statia lui 300 in care trebuia sa ne intalnim, ea nimerise la cealalta, cea de langa muzeul tzaranului... vine ea incoace... stam indelung la vorba, aflu ca era cat pe ce sa fim colege la Capital, dar ca refuzase, iar acum ii parea rau... intr-un final ajunge si Elena, care si ea reusise sa greseasca iesirea de la metrou... apoi o suna pe Denisa... care venea cu masina... unde sa opreascca... zice ca ne vedem in fatza la guvern... traversam si apucam sa vedem ca soldatul de paza tocmai gonise masina... o suna iar... cica ne vedem langa turnul BRD... traversam noi toata piatza, ajungem langa turnul BRD, nimic... iar telefon, in fine ne gasim ura-ura, ne imbarcam si pornim... da, intotdeauna intalnirile noastre trebuie sa fie putin mai condimentate cu mici peripetii, ca altfel, unde-i hazul...
A, si la plecare ploua. eu, cu gura mea de tinichea! tocmai ne asezaseram la masa si fetele ziceau ca uite, azi a fost cald si frumos, se imbracasera subtzirel si se bucurau ca nu s-a adeverit prognoza... iar io ma trezisem spunand ca nu-i timpul pierdut, poate o sa avem o surpriza cand iesim, vreo ploaie...
Acum ploua... o ploaie dintre cele care spala praful si limpezesc gandurile...

Related Posts with Thumbnails