Ace reci de gheață azvârlite de vântul tăios. Târziu, când zăpezile sunt albastre - era o povestire drăguță de Fănuş Neagu. E târziu, nu-s zăpezi (nu încă - nu aici) şi nici albastre. Doar plouă cu ace de gheață.
Scufundare în semicunoscut. Alb luminos. Surpriză. As usual, recunosc că habar n-am de nimic - fâlfâi la întâmplare, orbitez în jurul unor astre misterioase, forțe diverse mă duc de colo-colo, mici mistere şi mici semne de întrebare, mirări şi bucurări ca nişte fluturi speriați.
Şi un soi de linişte vie, cu viață proprie, relaxată. Nişte frici şi temeri s-au mai dizolvat, da, înțelegându-le şi acceptându-le, că deh, sunt parte din mine, s-au topit somehow. Oricum, tot am nițel patinaj artistic şi mici derapaje în lumea gândurilor, dar rezonabil. Deocamdată gândurile se fugăresc prin zăpadă şi se joacă cu bulgări.
Scufundare în semicunoscut. Alb luminos. Surpriză. As usual, recunosc că habar n-am de nimic - fâlfâi la întâmplare, orbitez în jurul unor astre misterioase, forțe diverse mă duc de colo-colo, mici mistere şi mici semne de întrebare, mirări şi bucurări ca nişte fluturi speriați.
Şi un soi de linişte vie, cu viață proprie, relaxată. Nişte frici şi temeri s-au mai dizolvat, da, înțelegându-le şi acceptându-le, că deh, sunt parte din mine, s-au topit somehow. Oricum, tot am nițel patinaj artistic şi mici derapaje în lumea gândurilor, dar rezonabil. Deocamdată gândurile se fugăresc prin zăpadă şi se joacă cu bulgări.
Comentarii