Treceți la conținutul principal

lumea in care traim

Am iesit intr-un tarziu la votare... Pe strada cativa oameni rataciti... Senzatie de pustiu, de plictiseala maxima... Sectia de votare trista, membrii comisiei obositi, sictiriti... Votanti: eu, mama, si un cuplu cu copil mic in carucior... Iesim, mergem pe jos pana in Herastrau. A iesit soarele. Cald. Zapuseala. In parc lume extrem de putina, parca ar fi o zi de lucru, nicidecum sambata. O tipa pe role si bete telescopice facea un sport intre mersul pe role si mersul pe schiuri. Dam peste un vechi prieten (Domi), insotit de prietena lui si de fiica. Vorbim de votari... Si pe la ei aceeasi senzatie de dezinteres, lume putina... Da, asta arata realitatea: oamenii s-au plictisit de atata circ. Lumea e scarbita. Cei de sus se dau in barci, se balacaresc, se acuza, se injura, totul e o sarabanda grotesca, incearca sa isi justifice incompetenta prin fel de fel de manevre... Vor sa ne faca sa credem ca problemele grave sunt alea pe care ni le arata ei... Dar lumea s-a saturat sa-i mai asculte pe acesti mascarici iresponsabili... Traim zile in care ne-ar mai trebui un Caragiale ca sa imortalizeze absurdul si mizeria morala a clasei noastre politice, ca sa aiba de ce rade in hohote generatiile urmatoare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...