Treceți la conținutul principal

gogol bordello


Muzica... energie... multi decibeli... Arenele romane... multa lume... atmosfera de Vama... bere... dans... muzica atipica... nightloosers, sukar collective, gogol bordello...
ieri m-am dus la concertul gogol bordello... aveam bilet luat de pretinii din gasca de vreo luna... noroc ca ne-am intlnit joi, cu ocazia serbarii unei zile de nastere si mi-au dat biletul, altfel as fi uitat, ca aveam impresia ca mai e o saptamana pana la concert... Nu stiam s-ajung la Arenele romane, dar am intrebat, am ajuns foarte bine, la 7 fix intram pe poarta... ajunsesem prima... dupa vreo 10 minute vin si pretinii. luam un loc in al doilea rand, in dreapta scenei. Vine lume, in principal tineret... Look si atmosfera de Vama. Imi place. Pe la 7:35 apar Nightloosers. Mi-au placut foarte mult; de fapt imi place de ei cum canta de mult... Doar ca acum mi-am vazut live, in aer liber. Sukar collective... de ei auzisem doar cateva melodii, cari imi placusera... acum i-am si vazut. Mie personal mi-a placut foarte mult ce-au cantat, prietenilor cu care-am fost nu prea... Iar cei doi rromi vocalisti, tata si fiu, au fost de milioane. mai ales fiul, parca era desprins din filmele lui Kusturica. Pentru mine Sukar collective a fost o surpriza placuta.
Ei.. si-apoi, de la 9, vreo trei sferturi de ora pauza... pregatiri pt Gogol Bordello. Si-au venit. Si-au cantat intr-una, intr-un ritm indracit, au dinamizat publicul... Mi-au placut, dar m-a deranjat ceva la sonorizare... parca era prea tare, or ei racneau de iti cadeau urechile... cand s-a terminat concertul eram pe jumatate surda... In rest, prestatie scenica super, energie fara limite, muzica misto si interesanta, antren, veselie, asta ar putea caracteriza concertul lor... Super!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...