Treceți la conținutul principal

imagini

Mai ziceam cred și mai demult ceva despre lumea imaginilor. Sau poate doar mă gândeam... De la niște vorbe de ieri mi s-a reactivat gândul la această lume de imagini care se substituie realității. Era vorba despre o persoană care crede cu prea multă tărie în imaginea pe care și-a construit-o despre sine. Și din cauza asta poate părea snoabă.

Imaginea mea despre mine, imaginea ta despre mine, imaginea a x oameni sau z publicuri despre mine - asta ar fi ce încearcă majoritatea oamenilor să armonizeze. Să își creeze o imagine coerentă.

Ca să pară că treaba e solidă, coerentă. Și se străduiesc atât de mult să construiască această imagine, sau ansamblu de imagini încât se îndrăgostesc de ele. Cred cu tărie că asta e, așa sunt eu, așa trebuie să fiu, trebuie ca tot ce gândesc, zic sau fac să meargă în aceeași direcție, să aibă sens, să fie coerent. Pare logic? Pare, desigur.

Ei, de relativ curând m-am apucat să sparg, să fac zob una câte una imaginile astea despre ce cred eu că sunt, că trebuie să fiu, că trebuie să gândesc sau să îmi placă, am rupt cu obișnuința, cu micile tabieturi (nu de tot dar aproape de tot), cu credințele, cu concepțiile și cu ideile și tradițiile preluate pe negândite de la toată lumea, am deconstruit aproape tot - și încă mai deconstruiesc, praf fac totul, la naiba cu imaginile - o, ce blasfemie! cum o să mai știi cine ești? - și văd ce rezultă.

Deocamdată constat mult mai puțin stres. Nu contează dacă sunt coerentă au ba, ce părere au unii sau alții, cine ce face, de ce zice x nuștiuce... și asta e surprinzător. Toată viața mă raportam, conștient sau nu, la părerea mea, a mamei, a rudelor, a prietenilor, a colegilor, a opiniei publice, făceam lucrurile pentru că așa se face... ca toată lumea. Acum pur și simplu simt că nu e nevoie. Deloc.

Hm, sună arogant parcă. O fi?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

muzici care ma obsedeaza

prima: Paranoid android , de Radiohead http://www.youtube.com/watch?v=szdWPWnnNls Paranoid Android Please could you stop the noise, I'm trying to get some rest From all the unborn chicken voices in my head What's that...? (I may be paranoid, but not an android) What's that...? (I may be paranoid, but not an android) When I am king, you will be first against the wall With your opinion which is of no consequence at all What's that...? (I may be paranoid, but no android) What's that...? (I may be paranoid, but no android) Ambition makes you look pretty ugly Kicking and squealing gucci little piggy You don't remember You don't remember Why don't you remember my name? Off with his head, man Off with his head, man Why don't you remember my name? I guess he does.... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height... Rain down, rain down Come on rain down on me From a great height From a great height... height.....

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...