error

sâcâieli tehnice. mici erori de judecată. patinaj - derapaj - artistic.

o stare duală - pe de o parte un fel de linişte şi senzația că e bine, pe de alta agitații, aceste multe mici erori sâcâitoare şi senzația că n-am cum să le rezolv pe toate, ceva mirări şi nedumeriri, cumva impresia că îmi scapă ceva, ca apa printre degete, că am uitat sau neglijat... sau n-am făcut ceva...

o bere pe final de zi cu foştii colegi şi poveştile lor nebune cu schimbările de locuri de muncă - Bobby cu recordul lui de câte 2 săptămâni în 3 locuri şi abia la al patrulea şi-a găsit atmosfera dorită... Luci şi Cip care şi ăştia au tot schimbat anul ăsta de două ori locul... Clau nu, ea e constantă. Tot mai suntem ca în familie când ne adunăm şi facem miştouri. Na, camarazi de război din vremuri grele...

Da, clar ceva îmi scapă din plasa gândirii. Aşa o senzație aiurea...

Da, şi iar înstrăinarea... La muncă am deseori senzația acută că sunt corp străin, uneori invizibilă, alteori inexistentă, alteori ca nuca-n perete... Rareori in the right place. How to disappear completely ar putea fi deviza mea la pastel. Cumva sunt sigură că dacă aş pleca la un moment dat, în două zile maxim ar fi ca şi cum n-aş fi existat niciodată. Şi nu doar la muncă. Pe de o parte bine, că n-ar fi nimeni trist, pe de alta cam naşpa, că na, pana mea, ăsta e locul meu în lume: o umbră vag luminoasă, invizibilă şi fugitivă - o clipă.

Când mă simt la ani lumină depărtare de ce vorbesc sau hăhăie sau se amuză alții... mă gândesc acu'... calea altora - asta nu e calea mea... dar care mama naibii o fi?! Caut dar nu ştiu ce tre' să găsesc...