Tu si eu - o piesa de teatru

Eram convinsa ca ieri voi sta toata ziua in casa, muncind cu drac si spor... O zi de kkt, adica. Dar ce bine ca exista neprevazut pe lumea asta! Iubesc neprevazutul! M-a sunat o fosta colega de facultate, cu care mai vorbisem eu sa mai mergem la un teatru... Aveam invitatii la teatru de la o alta fosta colega de-a noastra, buna prietena cu cea care m-a sunat. Uraaa! Teatrul Metropolis (??? de ce mi-a sunat cunoscut? a, da, am vazut reclama la festivalul de teatru B-Fit, si chiar ma gandeam c-ar fi tare misto sa ma duc la piesele din festival...), piesa "Tu si eu". Am intarziat, dar fetele m-au asteptat, am intrat incercand sa nu deranjam prea tare, ca piesa incepuse deja... Actorii erau francezi, vorbeau, evident in franceza... De fapt era un actor, singurul care vorbea, si inca un tip la pian si o tipa la vioara. Actorul avea o figura nu prea simpatica, cand zambea aducea a basescu... Si totusi a jucat super (parerea mea). Un lung monolog, gandit ca un dialog intre el si ea, in care replicile ei nu exista... uneori sunt substituite de muzica, de vioara si/sau pian.... O poveste de dragoste, cu toate etapele si fazele ei, de la indragostire, iubire patimasa, gelozie, neintelegeri, certuri, despartire, impacare... Miracolul dureros al iubirii, cu bune si rele... Eterna si mereu noua poveste...