gasca mea a plecat spre Vama... Cel putin o mare parte... Si cand ma gandesc ca ar fi trebuit sa fiu si eu acolo... la ora asta band o tequilla, votca sau bere... Dar daca totul iti merge prost, pe dos, mai bine s-o lasi balta... Asa mi s-a intamplat mie. N-aveam bani de mers, asa ca mi-am luat de lucru acasa... o lucrare cu deadline pe 30 aprilie... Ziceam ca reusesc s-o termin intr-o saptamana, dar era usor imposibil, ar fi insemnat sa nu mai dorm noptile si sa lucrez... dar sa fiu lucida si ziua, la serviciu... Dar poate ca nebuna cum sunt, daca ma decideam, o faceam si pe-asta... dar cand situatia e imputita, se mai intampla inca una mai motzata, sa-i puna capac. Nu-mi mai gasesc cardul. il dau pierdut dar dureaza minim 7 zile pana imi dau altul nou. Deci zero lei, zero bani, munca in draci... Asa ca m-am gandit, cu mintea uimita de asa intamplari absurdistane, ca mai bine o las balta si stau frumusel acasa, sa-mi termin treburile fara hei-rupisme daramatoare, cu riscul de a regreta si de a muri de ciuda ca nu-s la malul marii... ca nu ma va trezi murmurul valurilor sau razele soarelui filtrate de cort... Lasa, voi sarbatori muncitoreste. N-au intrat zilele in sac, vor mai fi weekenduri la mare sau la munte...
A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!
Comentarii