Treceți la conținutul principal

"Fericirea-i un lucru mic / Un pitic, ce danseaza."


Imi place refrenul tapinarilor "Fericirea-i un lucru marunt/ E o aripa care vibreaza/ Fericirea-i un lucru mic/ Un pitic, ce danseaza." Mi-a trecut prin minte citind azi niste bloguri ce-mi plac. Aseara, sau mai bine zis azi dimineata, la finalul petrecerii gastii noastre, cand lumea era cu tzuica la cap, s-a discutat mult despre conditia umana, despre credinta, despre moralitate, despre fericire... Si ca o constatare, nu doar a mea: prea multi oameni sunt tristi. prea multi oameni nu stiu sa traiasca, sa se bucure de ceea ce e bun in viatza, gandindu-se la fel de fel de nenorociri globale, la conditia umana imperfecta, la faptul ca nu cred in nimic, la faptul ca nu au rost pe lume samd. Nu pot spune ca nu inteleg, dimpotriva, dar e ciudat sa-ti dai seama ca de fapt oamenii insisi se saboteaza pentru a nu fi fericiti, creandu-si propria celula de puscarie in care sunt prizonieri, fiindu-si singuri temniceri si calai... fratilor, "there is no spoon"... nu e nici o inchisoare decat cea auto-creata... da, cand o creezi si te intemnitezi ea este reala, cat se poate de reala; dar daca iti schimbi gandurile negre, devine doar o ceatza, o negura care se imprastie... De ce sa ne intrebam ce este fericirea si ce rost are, sau de ce nu simtim destula, in loc sa o simtim pur si simplu, atat in lucruri marunte, cat si in altele, mai importante... Paradoxul este ca toata lumea tanjeste dupa fericire, dar nu se bucura de ea, nu reuseste sa se bucure...

Comentarii

john a spus…
E o diferenta intre fericire si bucurie.. fericirea e foarte foarte greu de realizat.. tu aici vorbesti de micile bucurii oferite de viata.. si da lumea trebuie sa se bucure de ele, dar visul oamenilor e fericirea.. in orice foma pe care o are in mintea fiecaruia.. de asta lumea se intreaba ce este fericirea si ce rost are.. ne place sa stabilim un prag (sa visam) la ce ar insemna fericirea pentru noi si tocmai din cauza asta e greu de realizat.. in plus e bine sa te gandesti la fericire pentru ca atunci cand ai atinso te simti cu adevarat implinit si mandru de tine, pe cand daca nu te-ai fi gandit deloc.. si ea ar veni asa deodata nu te-ai bucura din plin de ea.. ar fi ca si cum ai inghiti deodata o mancare delicioasa fara sa o mesteci si sa-i simti cu adevarat gustul..
liuba grecea a spus…
Ce e fericirea, ce e bucuria... greu de spus, mai ales ca pentru fiecare poate insemna cu totul altceva... Definitiile din Dex confirma ce spuneai tu, john... Daaar... In ce scrisesem acolo, ideea de baza era ca o viata plina de bucurii marunte este oricum mai fericita decat una fara nicio bucurie. Si cumva cele doua au legatura una cu alta. Si, in definitiv, definitiile sunt doar definitii, incercari ale omului de a da o forma rationala, logica, matematica cumva, unor lucruri care de fapt nu se vor incadra niciodata la fix in limitele definitiei date... Sa nu uitam ca fericirea, frumusetea, dreptatea si alte concepte de la platon si aristotel incoace au fost vazute diferit... initial ca niste forme absolute dar de neatins... Pana la definitiile actuale din Dex, care de fapt nu ne spun CE e fericirea (pentru ca se raporteaza la alte notiuni). Si nici nu ne invata cum sa FIM fericiti.

FERICÍRE ~i f. 1) Stare de mulțumire sufletească deplină. 2) Stare de satisfacție deplină. ◊ Din ~ datorită unei împrejurări favorabile. [Art. fericirea; G.-D. fericirii] /v. a ferici (http://dexonline.ro/definitie/fericire)
BUCURÍE ~i f. 1) Exaltare sufletească intensă provocată de emoții puternice; mulțumire sufletească. ◊ A nu (mai) putea de ~ a fi nespus de bucuros. 2) Factor extern care provoacă o asemenea stare sufletească. [Art. bucuria; G.-D. bucuriei; Sil. -ri-e] /a (se) bucura + suf. ~ie (http://dexonline.ro/definitie/bucurie)

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...