Iata ca neprevazutul loveste din nou. De bine ce stateam eu linistita, imi faceam planuri pentru la anu' si totul parea asezat in matca, ei bine, un telefon primit si actiunile ulterioare ma pun in situatia de a ma gandi serios ce cale sa aleg... din nou o schimbare de directie... s-o iau din nou de la capat? o fi de bine, o fi de rau?
cum e viatza asta, cum se intampla uneori lucruri incredibile care iti schimba brusc viitorul... Pentru mine, neprevazutul este ceva obisnuit, doar mi s-a intamplat de atatea ori sa ma ia si sa ma arunce practic pe alt drum decat cel pe care mergeam din inertie... intr-un fel, ma sperii cand imi dau seama ca uneori mi se intampla ceva ce la un moment dat am gandit ca vreau. si nu in asa fel incat sa zici ca e normal, ai facut ceva ca sa se intample acel lucru, nu! tocmai! nu am miscat un deget, si din senin, s-a intamplat ceva in sensul dorit la un moment dat. Daca nu mi s-ar fi intamplat atatea asemenea lucruri pentru care nu am facut nimic sa se declanseze, as zice ca e o aberatie. Asa c-am ajuns la (poate) intelepciunea de a accepta neprevazutul si a lua lucrurile ca atare, adica in vesnica schimbare...
Merg prin ploaie... ploaia cade din cer ca o perdea... nu ma deranjeaza... a plouat si ieri, si azi... apa... element primordial... Nu stiu ce aduce ziua de maine... nu stiu unde voi fi... pe ce drum nebanuit voi merge... dar imi place ca-i asa... "Fiindca nu stii ce te-asteapta maine, lupta sa fii fericit astazi. Ia o cana cu vin si, sub lumina lunii, bea, zicandu-ti ca luna te va cauta poate zadarnic, maine." (Omar Khayyam)
Comentarii