BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

marți, 27 noiembrie 2007

dor de munte. doruri.


visez creste inzapezite, urcusuri prin nameti, alb de zapada, o cabana, aer care miroase a inaltimi, a soare, a zapada, a brazi... sa te speli dimineata pe fatza cu zapada, sa iti scartaie pasii in zapada, sa faci ingerasi in zapada, asa, pur si simplu, de fericire. mi-e un dor de munte napraznic. cand am fost ultima data? hm, prin primavara tarzie... vara si toamna asta au tot intervenit chestii in ultima clipa si n-am mai reusit. i-am vazut, in drumurile si drumetiile spre podul dambovitei, rasnov, brasov, sau spre sibiu... dar nu-i totuna.
Azi dimineata, in drum spre serviciu, blocata 45 de minute in trafic, imi doream sa fiu unde nu gasesti nici umbra de masina, unde si oamenii sunt rari...

Mda. o zi ca orice alta zi, cu doua momente de disconfort: blocajul din trafic de dimineata si coada de la cabinetul medicului de familie (pentru minunata consultatie+analize oferite obligatoriu de ministerul sanatatii in luna in care te-ai nascut). Pe chestia cu coada la medic am ratat si cursul de dans.

Dar sa revenim la lucruri placute. Ieri seara am reusit in sfarsit sa ma intalnesc cu Mirela, am stat la un pahar de vin fiert si-un papanas sa mai vorbim de-ale noastre toate cele cate-n luna si in stele... Tare m-am bucurat ca am reusit sa ne vedem si sa vorbim... Imi lipsesc de multe ori conversatiile de odinioara, cu ea, cu dominic, cu altii... Vremurile cand despicam firul in patru, cand faceam teoria chibritului... Da, erau cumva fara finalitate discutiile acelea, dar erau tare interesante... un mod de a descoperi viziuni diferite asupra vietzii, un mod de a intelege alte feluri de a gandi, alte perspective... Am invatat mult din asemenea discutii... Imi dau seama ca intr-un fel am devenit ceea ce sunt si datorita lor... De aici si nostalgia. Tin minte ca acum vreun an am asistat si participat din nou la o astfel de discutie, dar care de data aceea mi s-a parut o invartire in jurul cozii, un fel de monoloage simultane, marcata de ingustimea viziunilor... a fost o dezamagire, pentru ca de acea data nu a existat un schimb de idei, ci un fel de lupta de a-si impune fiecare viziunea... Sau poate au trecut vremuri si intamplari peste mine si vad altfel acelasi tip de discutie?! Sau poate ambele...
Dor de munte, dor de duca, dor de discutii profunde, dor de sentimente profunde, dor de vremuri cand oamenii erau mai putin cinici&materialisti... doruri.

0 comentarii:

Related Posts with Thumbnails