Treceți la conținutul principal

neprevazut... marea neagra e albastra


Filosofia mea de viatza se bazeaza, de cativa ani, pe ideea: nu-ti face planuri,ca toate au tendinta de a se duce naibii, mai bine adapteaza-te din mers, ia lucrurile asa cum vin si bucura-te de neprevazut.
Asa si cu vacanta de anul asta... aveam un plan: sa mergem in delta, la festivalul anonimul, cateva fete din gasca de la master. Fetele s-au razgandit iar eu am ramas cu concediul programat intre 10 si 23 august. La cateva zile, gasca mea veche, frumosii nebuni, se hotarasc sa plece in vacanta in turul tzarii... exact inainte de perioada mea de concediu; deci n-aveam cum sa merg cu ei; ma oftic, dar n-am ce face. Pe urma ma suna Sox, tot din vechea gasca, dar care nu mergea cu restul, sa ma intrebe daca merg cu ei la mare... tot inainte de concediul meu; nu pot, deci pica si varianta asta; ma oftic, dar n-am ce face. Joi acum, inainte sa intru in concediu, isi fac planuri de vacanta de mers in delta si fetele de la dansuri... pentru inceputul lui septembrie; iar nu se poate, pica si asta... sunt in culmea resemnarii, asa e viatza, cand vrei nu se poate, cand poti n-ai unde, cu ce sau cu cine sa te duci. Ei! si iata momentul in care isi faca aparitia neprevazutul! Fetele de la master s-au reorientat! Mergem la mare, la Eforie Nord! Si iata cum ajunge omul unde nici cu gandul nu gandeste, asa, pe nepusa masa... Ieri am aflat, maine sunt deja pe plaja. Traiasca neprevazutul! Dar stai, hai sa nu zic hop pana n-am sarit santul!
Revin dupa o saptamana cu adaugirea: n-a fost eforie nord, ci eforie sud...

Comentarii

Anonim a spus…
Eram sa zic "vreau si eu" dar acum iese "as fi vrut si eu". Am fost foarte aproape de tine, dar nu chiar la mare :) Sper ca te-ai distrat bine.


Nu ma semnez, poate stii cine sunt. Hint: te-am tocat (pe tine si pe inca cineva de la dansuri) de probabil v-ati plictisit :P

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

Pasul Rotunda și cabana Croitor. Și camparea la Lala Mică

După o zi lungă pe drumuri (am pornit pe la 9 din București cu 3 mașini și am ajuns pe înserate la destinație, mergând pe partea cu Moldova - am fost nițel terorizată când mi-am dat seama că mergem tot pe drumul pe care a fost accidentul lui Alex) am ajuns la Cîrlibaba, de unde se făcea drumul spre pasul Rotunda. Am bâjbâit foarte puțin și am găsit urcările spre cabană. Se ajunge cu mașina. Era destul de plină cabana, dar băieții vorbiseră deja și știam că avem locuri în anexă iar în rest ne bazam pe corturi. Vestea bună a fost că mai era liberă o cameră în cabană, în care intrai din sala de mese. Pot spune că a fost de-a dreptul boierie. Cabanierul e un nene de treabă, ne-a  ajuat cu informații, ne-a adus și lemne pentru focul de tabără - am făcut focul în afara cabanei, pe vatra deja amenajată, înconjurată de băncuțe, care ne-au servit și de masă pentru prima noastră masă de drumeți cu conserva în spinare. Până am fiert apa pentru supe s-a lăsat și întunericul și cabanierul ne

Călătorii cu Terra Incognita

De vreo un an jumate, ba chiar mai mult - de prin septembrie 2014 - am început să merg în excursii cu Terra Incognita . Am fost şi în excursii de o zi, şi de două, și de trei, am fost şi la teatru, şi la muzee, la operă... Am şi ratat multe excursii, că-s multe, ai de unde alege, numai timp şi bani să ai . Despre ele am scris la momentul respectiv, se găsesc pe blog la căutare după "Terra". Până să dau de ei, prin Elena, habar nu aveam că există astfel de grupuleţe care se organizează pentru excursii. Ar fi un soi de ieşiri cu prietenii pe care încă nu-i cunoşti. Da, pentru că inevitabil, dacă nu eşti asocial sau antisocial, te împrieteneşti măcar cu câţiva oameni. Aşa a fost pentru mine şi Elena în prima excursie. O ştiam doar pe ea, ea îl ştia oarecum, mai mult din auzite, ca prieten de familie, pe Răzvan - organizatorul principal. Şi prima excursie a fost în Ciucaş, la Cabana Ciucaş. Cu un pic de urcare pe drum forestier până la cabană şi cu urcat apoi pe vârful Ciucaş