Treceți la conținutul principal

un august racoros?

1 august. ma trezeste alarma telefonului, ma fac ca n-aud, dar insista... deschid ochii. intuneric? ciudat, la ora asta era soare de obicei. aaaa, ploua. si ce mai ploua! pare chiar ciudat dupa atatea zile fierbinti, sufocante. In drum spre munca m-a prins alta rafala de ploaie... am mers prin ploaia... si ce misto e... si-asa sunt nebuna dupa alergatul prin ploaie, daramite dupa atata seceta... iata in sfarsit o zi buna. sa ploua, sa ploua... ce daca mi s-a dezlipit intr-o parte talpa pantofului si iau apa la bord... ce daca!
hm... cine-ar fi crezut ca dupa atatea zile de munca vine si o zi in care frec menta si la serviciu... n-am de munca nici acasa... zau, parca-mi lipseste ceva. ce aberatie. trebuie sa ma tratez. as fi inceput chiar de azi, voiam sa ma vad cu fetele de la master dar a picat meetingul din cauza conditiilor meteo... dar maine o dau pe beri cu fetele de la dansuri. poimaine vreau sa ma vad cu cea mai buna prietena a mea, cu care n-am apucat sa ma vad de multishor, sa iesim la o rola in parc... vreau sa vad oameni, sa vorbim, sa trancanim vrute si nevrute, sa cunosc oameni noi, sa revad oameni dragi, sa fac ceva interesant, ceva incitant, deosebit... vreau sa fac curat in camera mea, care parca-i depozit, n-am mai avut vreme de ordine si curatenie de nu mai stiu cand, asa ca toate s-au adunat teancuri, gramezi, gramajoare... vreau sa ma plimb, sa merg cu rolele, sa dansez, sa beau beri, sa ma vad cu prietenii, sa nu mai fie iarna in inima, sa simt iubire, sa vad un spectacol, un film bun, sa calatoresc prin munti, sa citesc o carte misto, sa mananc o inghetata... si cate si mai cate... Am inceput bine, ascult jazz de buna calitate, trimis de-o prietena draga... Ma dez-workahoolizez.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...