o vacantza... intr-un loc aflat intre ieri si azi, intre azi si maine, intre undeva si nicaieri... intre a fi si a nu fi... as lua o vacanta de mine, de eu. suna ciudat. m-as distanta de mine... as pleca in alta parte... o vacanta intr-unul din visele mele ciudate, vise in care eu nu exist, nu apar, sunt un fel de spectator... in care vad tot dar nu sunt acolo.
Azi sunt in vacanta, prima zi de concediu. n-am planuri, doar posibilitati. Mi-a venit in minte "insula din ziua de ieri" de umberto eco... nu mi-a prea placut cartea in sine, dar mi-a placut ideea... sa fii undeva la capatul lumii, in locul unde se face trecerea intre ieri si azi. unde, daca mergi sau inoti un kilometru, treci din azi in ieri sau invers. sigur, timpul e o conventie, dar era interesanta ideea.
M-as duce la capatul lumii, al timpului, m-as pierde de mine insami ca sa ma pot regasi mai tarziu si sa fiu placut surprinsa de ce-am regasit.
Ciudata si intortocheata mei e si mintea omului (a mea cu sigurantza). caut adevaruri despicand firul in 4, in 10, in 1000... ca apoi sa adun la loc ce-am analizat, ca sa simplific lucrurile pana la esenta... uneori ma raracesc in analiza si nu mai reusesc sa extrag adevarul... pierd esentialul... si-atunci o iau de la capat... Asa e acum... am ciudata senzatie ca mi-a scapat ceva, ca am pierdut ceva, ca n-am inteles ceva... Si nu stiu ce...
Comentarii