Melancolie de ceaţă

Zi ceţoasă - încă una! Parcă ar fi toamnă târzie şi iarna ar fi abia la început. Pe geamul biroului, pe fundalul cenuşiu şi pâslos plopii de vizavi de cimitir se zbat sub ameninţarea vântului tăios şi antipatic. Aerul respiră apă vaporizată. Ne trezim că-i pomenim des, foarte des pe Ramon şi Raluca, pe Ciobanu, pe Nedelcu (cei doi Alex), pe Ione, pe Alistar... Dacă mă gândesc bine, am cunoscut o mulţime de oameni mulţumită Pastel-ului. Şi foarte mulţi oameni faini. Şi un pic de tristeţe când mă gândesc la cei ce au plecat sau pleacă luna asta... Ione, Simo, Cip, Dree, Mădă... Viaţa e schimbare.