Treceți la conținutul principal

Văduva veselă și vulgară

Impresii la cald. Astă seară am fost la spectacolul „Văduva veselă“ de la Opera Națională București. Am luat bilete că m-au întrebat fetele dacă vreau, am văzut că nu aveam nicio excursie atunci și am zis că vreau și eu. Acum vreo două săptămâni îi zic maică-mi că mă duc la operă la Văduva veselă. Maică-mea: la aia a lui Andrei Șerban? Io, care habar n-aveam că nu mă uitasem, dau din colț în colț. Maică-mea văzuse reclama pe TVR 1, eu, cum am ajuns mereu târziu, nu văzusem. Am verificat, da, era mega nebunie că regia că cultură etc. Am avut oarece rețineri, văzusem Omul cel bun din Sechuan, care mi se păruse acceptabil, dar îmi dăduse o idee despre modul în care AS abordează textele clasice.
Apoi am mai avut un semnal de alarmă, o colegă de călătorii a dat check in la văduva veselă cu 1-2 zile înainte, am comentat că merg și eu, iar ea a răspuns „ sper să îți placă msi mult decât mie“.
Și iată-mă în balcon, spectacolul începe semnificativ, cu un sunet de tras apa la wc. E un mare amestec de de toate, de la operetă la music hall, la glume tip grupul vouă, la vodevil, la orice. Pare o înlănțuire de scene, poante, faze puse cu furca una lângă alta. Vrea să șocheze prin multe chestii, dintre care menționez doar scenele cu prosoape de baie și cântările în slipi de baie. Coregrafiile dubioase și cam obscenuțe cu palme peste cur și mișcări lascive... Doar vocile de operetă sunt de menționat ca aspecte bune. În rest nu mi-a plăcut mai nimic - nici mesajul, nici decorurile, nici costumele, nici regia, nici realizarea artistică. Desigur, se poate să fiu eu prea troglodită...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...