BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

vineri, 30 septembrie 2016

Despre excesul de coaching pentru orice

Să nu dați cu pietre-n mine pentru că mă cam calcă pe nervi amploarea de coaches și traineri motivaționali, transformaționali și de n-șpe feluri. E o opinie subiectivă, e a mea și mi-o asum, nu pretind că e adevărul adevărat, e doar adevărul meu.
Deci ziceam că de la o vreme mă calcă pe nervi că-mi apar pe fb j'de mii de cursuri, citate, articole whatever din sau de diverși coaches (antrenori?!) de orice. Cum să te dezvolți personal, cum să devii vultur (chiar dacă ești găină), cum să îți redescoperi feminitatea/masculinitatea/forța interioară/inspirația sau orice altceva, ba chiar poți avea Life coaching. O inflație de persoane „specializate” în a te ghida cum tu să devii mai nu știu cum. Cum să îți trăiești tu viața în mod optim (și, desigur, să-i umpli buzunarele).
Sunt convinsă că printre acești mulți știetoți există și oameni deosebiți, care chiar se bazează pe ceva, știu ceva și chiar fac ceva bun pentru cei pe care îi îndrumă. Dar cu siguranță, nu toți. Nu cei mai mulți. Ce scriu pe-aici se referă la habarniștii înfometați care vor să scoată bani din piatră seacă, (chiar dacă-s mânați poate de cele mai bune intenții, dar sunt lipsiți de substanță). Care se dau siguri pe ei și vor să-ți vândă o colecție de bla-bla-uri culese de prin cărți sau de la alți coach-i, sau din yoga, mindfulness și alte subiecte la modă) și găsesc ei o nișă pentru care e mai puțină aglomerație printre confrați... și încep să o speculeze.
Cea mai recentă mostră de speculare a unei nevoi și de creearea unul „curs” pentru rezolvare miraculoasă o am de ieri seară. Am fost la „O seară de feminitate” cu Oana Stoianovici. Foarte drăguță ea și foarte generoasă ideea. Cum să îți redescoperi feminitatea în această epocă agresivă dominată de spiritul masculinizant al societății de consum. A avut unele idei drăguțe, luate de prin yoga, un pic de aplicații din psihologia transpersonală și minfulness. Daaar... nimic cu adevărat specific pentru feminitate. Poate doar exercițiul de trăncăneală cu colegele de sală.
Sunt sigură că pentru 90% sau mai mult dintre femeile din sală toate informațiile și exercițiile pe care Oana le prezenta ca descoperiri sau revelații personale erau o noutate. Eu, din cauză că am colaborat ani de zile, ca tehnoredactor, cu o editură axată fix pe cărți de spiritualitate și psiho-chestii (editura Elena Francisc) știam prea mult față de lumea din sală, și de aceea toată chestiunea mi s-a părut înjghebată, poate cu bune intenții, însăilată din bucățele de ici de colo sub umbrela feminității. Cu toate că mindfulness-ul nu are treabă cu genul, ci doar cu tine însuți/însăți și reconectarea cu propriile simțuri. Extrapolând, sigur că poți lua de acolo ceva și să-l servești cu sos de feminitate din vorbe... și gata! ai o nouă piață de desfacere!
Desigur, poate-s eu prea afurisită și am așteptări prea mari. La o adică, la ce te poți aștepta? La un ceva facil, pe înțelesul tuturor, simplificat. Că Yoga e complicată, abordările psihologice cu trendurile și modelele lor... la fel. Pe când un curs fulger (că despre asta e vorba) nici nu are cum să îți servească chestii profunde, ci doar câteva bombonele ca să te atragă.
Și aici tot filosofând eu aiurea-n scris am descoperit o posibilă (probabilă) cauză a înfloririi „soluțiilor instant”, inclusiv a „dezvoltatorilor personali” - lipsa de timp, de răbdare, de dorință de a aprofunda. Totul trebuie să vină la noi, facil ușor, să nu facem eforturi prea mari, doar să scoatem o sumă din buzunar și să ne rezolve miraculos orice problemă sau întrebare.

0 comentarii:

Related Posts with Thumbnails