Treceți la conținutul principal

Berlin - Vilnius - Riga - Tallin - Helsinki (1)

A fost un tur de forță acest Lost in Baltics. Și, în ciuda ploilor, foarte foarte frumos.

O să scriu mai multe postări, că fiecare oraș în parte merită o detaliere. Acum e un fel de intro.

Berlinul pe noapte. Totul mare, grandios, impunător, bulevarde mari, largi, mărginite de clădiri în stil clasic și neoclasic, multe coloane ca la templele grecești, piețe maaaaari. Totul la scară mare, copleșitor.




Vilnius. Centrul vechi - foarte mare, frumos și cochet, ușor familiar - aduce un pic a Sighișoara - Timișoara - Brașov.







Riga - hostelul cel mai mișto dintre toate, orașul... Cu influențe germanice foarte clare, de unde din nou străzi largi, măreție, un fel de Vilnius mai măreț și mai germanic. Unora le-a plăcut mai mult decât Vilniusul, mie nu. Sau poate pur și simplu nu ne-a plăcut ghida. Dar multele și frumoasele parcuri merită toată lauda.









Tallin - o combinație reușită între Vilnius și Riga. Și un ghid foarte cumsecade și pasionat de ce făcea. Cred că tuturor le-a plăcut Tallin foarte foarte mult.










Helsinki. Oraș fără urme medievale, cu influențe petersburgheze majore (cele mai multe clădiri din centru au fost construite sub ruși, și proiectate de același arhitect care a proiectat Sankt Petersburgul. O ghidă super simpatică, o ploaie rece și pătrunzătoare, rezultat - nu ne-a încântat așa de tare orașul. Noroc cu soarele de a doua zi și cu insula Suonmelinna și cu biblioteca Oodi, care au reparat impresia rece de la început.








Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...