Treceți la conținutul principal

Căldură mare

Vreme de nevralgii, guturaiuri și răceli - dimineața și seara răcoare, ziua cald, leșinător de cald. În scurtele excursii de prânz la Lidl am transpirat și aveam exact senzația pe care o ai când ești la mare, dar nu pe plajă ci în oraș. Aceeași căldură combinată cu răcoare de briză.

Mă simt haotică, în sensul că aș vrea să fac multe, dar mă tot împiedic în amănunte contradictorii. Am cele două excursii care iată, vin acuș-acuș, am cheltuieli importante cu reparatul de dinți și nu știu cum tre' să pun și bani deoparte pentru banii de buzunar și asigurarea de călătorie pentru marea călătorie balcanică de mai-iunie. Au mai fost și încurcăturile cu cardul de membru de la Worldclass încurcate la recepție, sper ca măcar asta să se rezolve azi.

Dimineața în spatele blocului ciripesc fel de fel de zburătoare noi în plus față de obișnuitele vrăbii și porumbei. Toate cele înfrunzesc de la o zi la alta într-un ritm alert.

Mă trezesc tot mai greu dimineața, iar sunt low energy, dar îmi revin - sper.

În drumul printre căsuțe şi blocuri până la Afi m-a zăpăcit o boare, un miros de liliac. Halucinații olfactive? Ei bine, nu.  Pe lângă Plaza am descoperit un liliac în plină floare ascuns undeva după un şir de meri înfloriți şi ei.


Tot vineri eram pe cale să pornesc în descoperirea Spotlight festival-ului complet, doar că m-a făcut Nico să mă răzgândesc, că zicea că ar vrea sâmbăta. Aşa că mi-am puf pofta-n cui până în seara următoare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...