Cheile Turzii pe soare și pe grindină & o noapte furtunoasă în campingul de la Petrești - Concediu 2017 ep.3

 Dimineața - frumos, soare, o plăcere. Nici nu mai știu la ce oră ne-am trezit, oricum nu cu noaptea-n cap. Ne-am pregătit pentru preconizata drumeție prin Cheile Turzii, am halit şi, cu mocăiala obişnuită, am pornit spre chei. Am mers de la locul unde ne-am lăsat maşinile pe o potecuță, dă-i, dă-i până ne apropiem de râu. Aici am avut oarece dispute despre cum să mergem, adică dacă să facem baie la dus sau la întors, dacă la dus să facem cheile pe sus şi la întors pe jos pe lângă apă sau invers... Până la urmă am trecut prin râu spre marcajul de urcare.

Am urcat uşor pieptiş şi destul de mult pentru lenea noastră, până am ajuns sus. Dar de aici, cu toți mărăcinii printre care ne strecuram şi cu tot soarele care ne împungea cu raze fierbinți, priveliştea ne tăia răsuflarea. Cheile se vedeau măreț şi abrupt şi pe măsură ce înaintam perspectiva se schimba şi ne dezvăluia frumuseți noi.

La un moment dat am văzut şi doi cățărători pe nişte stânci de amețeai doar privindu-le, unul portocaliu şi altul verde, mici ca nişte puncte colorate pe peretele monolitic şi aproape vertical.

Uşor-uşor, cu ochii la toate frumusețile care ne înconjurau, am trecut de mijlocul cheilor, deja trebuia să privim în spate ca să le admirăm.

Am găsit fel de fel de floricele ciudate şi frumoase, totul era interesant.

Apoi am mai făcut câteva poze înainte să reintrăm în pădure ca să coborâm. Din nou coborâre uşor abruptă, dar am ajuns relativ repede jos, în spatele cabanei salvamont de la zona de camping care nu ne plăcuse seara trecută.

Ne-am îndreptat spre o terasă unde sfârâiau micii, însetați de-o bere rece. Prima bere s-a topit, abia după am început să fim oameni. Fiecare şi-a luat ce a vrut, care mici, care MBS, eu m-am limitat la un sandwich din bagaj şi o bere radler şi multă apă.

Cum ne hodineam şi mâncam - beam şi ne bâzâiau viespile, dinspre chei veneau nori amenințători. A dat şi cu tunete. Şi tot tuna, era zăpuşeală, nu mai era soare dar tot cald era şi numai de drumeții nu ne ardea. Aşa că ne-am lălăit în stilul nostru mocăit caracteristic, dar până la urmă tot o pornirăm prin chei.

Cheile Turzii, fiind amenajate şi accesibile, erau pline de turişti de weekend, care mai adecvat echipați, care ca de oraş, cu cățel cu purcel. Şi mergem noi nițel şi bam! începe ploaia. Întâi picături, apoi mai des, ajungem la primul pod peste râu, aici Vera cred a ochit un fel de semi-peşterici chiar aproape sub pod şi hai să ne adăpostim aici. Unii că nu, să mergem înainte, dar până parlamentam se porneşte din cer un torent nestăvilit, vântul începe să sufle turbat, tunetele bubuiau asurzitor, ziceai că gata, vine sfârşitul lumii. Au venit şi rafale mari de grindină, mai multe grupuri prinse de furtună în chei veneau în fugă să treacă podul ca să scape din chei, veneau leoarcă şi ca vai de ei prin urgia dezlănțuită.

Noi eram bine la adăpost aveam locuri în rândul 1 la spectacol. Se mai strânseseră ceva refugiați ca şi noi, care intraseră în chei la începutul furtunii şi apoi ne văzuseră pe noi ciorchine la adăpostul malului.

Am stat ceva până a slăbit urgia, a fost şi tricky, că de mai multe ori păruse că gata, trece, ca să pornească în scurt timp mai tare ca înainte. De pe potecă se scurgea spre râu prin fața noastră un pârâu noroios foarte nervos. În cele din urmă chiar s-a calmat iar nerăbdătorii noştri ne-au dat ghes să pornim prin bălteală.  

Am țopăit prin şi pe lângă bălți mari şi mici, o vreme ne-a mai plouat dar nu grav, ne-a bătut şi vântul, a fost nițel mai palpitant aşa, mai ales că eram cu sandalele nou de la kaufland şi nu ştiam cum se comportă pe piatră udă. Dar au avut aderență bună. Uşor uşor am ieşit din defileu. Şi cam tot atunci a trecut complet ploaia şi a început să se însenineze.

Mergând înainte am găsit locul potrivit pentru bălăceală. Cam tulbure râul după ploaie şi cam neplăcut solul la intrarea în apă, dar sunt mândră de mine. Am intrat şi m-am bălăcit în micul jacuzzi natural găsit de Mitzi. Mă rog, cam toate ne-am bălăcit.

Apoi am mers până la camping, am descoperit că mai era foarte puțin... Poteca era semiuscată, dar erau şi bălți. Ajunşi la camping în primul rând am observat că umbrela de soare de lângă corturile noastre era trântită. Apoi am aflat că şi aici fusese furtună puternică, şi că venise o grindină de acoperise iarba cu totul. Noroc că până să ajungem noi nu se mai vedea nimic.

Ei, şi apoi activități de camping, duşuri, leneveală, haleală şi băutură, cei doi câini mari ne păzeau, apoi am intrat în vorbă şi cu proprietarul, un nene haios foc, arhitect care a fugit de oraş în mijlocul naturii şi lucrează de acolo. Le cam avea cu băutul, atâta tot. Ne-a îmbiat cu gomboți că o tanti îi făcuse o oală plină şi nu făcea față....

Uşor-uşor a venit seara, noaptea... E m-am băgat la cort, Mitzi a preferat să încerce să doarmă în hamac în foişor.

Şi au început tunetele. Întâi mai departe, ploaia a venir însă repede, în rafale puternice. A plouat toată noaptea, ba foarte tare, ba mai încetişor.

Tunetele se apropiau şi furtuna se dezlănțuia mai tare. Iar apoi norii furioşi au ajuns deasupra noastră. Se auzeau trăsnetele tot mai aproape, tot mai puternic, din cort se vedeau lumini orbitoare când fulgera.

Şi brusc un trăsnet a lovit aproape şi s-a simțit, auzit și văzut înfiorător. Fiecare în cortul său s-a făcut mic şi s-a întrebat dacă om scăpa din rafala asta dezlănțuită de fulgere.

În fine, uşor-uşor fulgerele s-au îndepărtat, ploaia a continuat în rafale, ba turna de ziceai că rupe cortul, ba o lăsa mai ușurel-normal, ba iar... În orice caz, în cele din urmă am adormit.

Dimineața am și văzut unde a lovit trăsnetul - în salcia din spatele dușurilor. Deci da, chiar era aproape, nu ni s-a părut. În orice caz, senzația aia când a căzut trăsnetul aproape de s-a simțit și un fel de impact cu pământul, lumina aia ca de sudură doar că de x ori mai puternică și mai lungă, de a trecut și prin pleoapele închise, sunetul întâi sec și apoi de ne-a bubuit parcă și din exterior și din interior, astea n-o sa le uit prea curând.