BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

marți, 29 noiembrie 2016

Cântări - 3 stiluri în 2 zile

Da, pe 18 și 19 noiembrie am avut program muzical intensiv. Mă tentase concertul din Spice, Emeric Imre și Jimmy El Laco. Nu eram sigură dacă ajung sau dacă o să am chef. Dar pe parcursul zilei am decis că vreau să merg. Am dat cu întrebarea, am descoperit că și Claudia merge așa că ne-am stabilit între noi să ne vedem în fața Spice la ora 20.
Taman în ziua aia la muncă toți au rupt ușa la program, așa că am găsit ca loc unde să-mi petrec timpul până la concert la Muzeul Municipiului București, la Șuțu, unde, de la 19:00 era anunțat recital de pian Marius Vernescu (nu-l mai ascultasem, dar auzisem în timp multe lucruri de bine). Zis și făcut. N-a fost foarte multă lume, ca la concertele totla gratuite, dar a fost un public avizat.
M-a șocat puțin apariția din culise a lui Marius Vernescu - a venit la 19:15 din dreapta, din birourile muzeului, un domn mărunțel, soliduț, cu o figură comună, cu un sacou albastru peste o cămașă, dacă nu s-ar fi așezat la pian aș fi zis că e un contabil sau funcționar, și încă unul destul de supărat, după privirea severă pe care o avea.
Prima melodie era cam agitată, mi s-a părut că nu sună prea grozav și mă gândeam of, dacă așa o fi tot... Dar apoi totul a sunat bine, parcă și dl Vernescu și-a mai descrețit fruntea, publicul aplauda cu plăcere, și timpul a trecut în zbor, mult prea repede. Începeam să îmi fac probleme că o să întârzii la întâlnirea cu Claudia, dar am zis că n-are rost s-o șterg înainte de finalul concertului. Și bine am făcut, am asistat și la bis, interpretul, care a cântat minunat, absolut minunat, a terminat cu zâmbetul pe față și a promis că va mai cânta în decembrie, tot la Șuțu.
Bine dispusă, am mers în pas alert spre Spice, Claudia nu ajunsese încă, o pricopsiseră cu mașină de serviciu și avea probleme cu găsitul locurilor de parcare. A sosit în 5 minute, a mai apărut încă o amică de prin călătorii, Alina, pe care n-o mai văzusem de la Gura Portiței. Am urcat tustrele, acolo mai era un amic de-al Claudiei, care ocupase o masă. Ne-am așezat. Era deja 20:30 și Emeric abia începea să cânte. Jimmy, care avea lansare de carte, întârzia. Ne-am luat câte o bere și am savurat concertul. Pe parcurs au mai tot venit oameni din gașcă. Reta ne-a dat țeapă și de data asta, ca și la Quantic.
Emeric a cântat frumos, cum cântă el. A început cu cântece mai puțin populare. La un moment dat vine din public un tip, se salută și Emeric îl prezintă - tot din gașca lor de folkiști, un vechi prieteni, am uitat cum se numea. A și urcat pe scenă și au cântat împreună două-trei cântece macedonene, a fost tare mișto. Apoi Emeric a cântat iar singur o bucată de vreme, tot așteptându-l pe Jimmy și a început să cânte și din melodiile mai vestite. Într-un târziu a apărut și Jimmy și au cântat, foarte frumos, împreună hiturile. Bineînțeles, la final, Nebun de alb.

La insistențele publicului, numeros și entuziast, a mai făcut două bisuri, dar nu s-a putut lungi mai mult pentru că de la ora 23 aveau concert cei de la Blue Motors, care așteptau să-și regleze instrumentele etc. A fost o seară foarte mișto.
 Pe 19, sâmbătă, aveam bilete luate încă din vară la Mariza. Dacă era să merg eu și doar eu, n-aș fi luat bilete la Mariza, fado-ul îmi pare puțin cam prea trist pentru un concert întreg. Dar cum eram cu fetele dansatoarele, am zis că merge. Am ajuns pe fugă, cu emoții că poate nu mă mai primesc la intrare. Dar a fost ok.
Mariza a început cu o primă parte mai tradițională a concertului, timp în care a fost îmbrăcată cu o rochie gri cu negru. Aici și-au avut locul fado-uri mai triste. Apoi s-a stins lumina, am avut niște jocuri de lumini și de instrumente, apoi Mariza a reapărut în rochie roșie și a cântat alt tip de fado, mai modern, fuzionat cu alte stiluri, și cu percuție adăugată. Aici a cântat melodii de pe noul ei album, pe care-l promova în actualul turneu - MUNDO. Mi-a plăcut, a fost antrenant, variat, cu efecte lumionase diverse, show, ce mai încoace și încolo.


Chiar dacă nu-i neapărat genul de muzică care să-mi placă mult de tot, pot spune că mi-a plăcut mult de tot concertul. Desigur, la altul nu m-aș mai duce, dar asta se dovedește valabil și pentru Metallica, de exemplu.

0 comentarii:

Related Posts with Thumbnails