micutze aberatzii

La un moment dat am văzut pe fb - cred că de pe la cunoscuții din drumeții - că se organizează o excursie la Mălăiești pe 26-27 noiembrie. M-a tentat - de câți ani tot zic c-o să ajung pe-acolo... Toată gașca mea a fost de n ori la Mălăiești, au fel de fel de povești despre Mălăiești dar eu n-am reușit să ajung cu ei acolo. Parcă a fost un făcut. Ei, și cuget puțin, mai dau invite și altor cunoscuți munțomani... Dintre toți doar Flori a percutat. Era organizată de „Hai să socializăm”, cu ăștia nu mai fusesem, nu-i știam. Am plătit și pentru mine și pentru ea, the deal is done. Am pornit de la Unirii cu noaptea-n cap, pe vreme închisă,răcoroasă și cu ceva vânt. Până la Câmpina am mers pe sub nori și cețuri, dar apoi, până la Bușteni am dat chiar de soare. Am coborât la Cămninul Alpin și am pornit în sus pe-o vreme însorită și călduroasă, cam primăvăratică. Din toată lumea - circa 30 de persoane - n-o știam decât pe Flori și mai apoi am descoperit-o și pe Vera. În rest nimic. Aveam cu ...

Da, pe 18 și 19 noiembrie am avut program muzical intensiv. Mă tentase concertul din Spice, Emeric Imre și Jimmy El Laco . Nu eram sigură dacă ajung sau dacă o să am chef. Dar pe parcursul zilei am decis că vreau să merg. Am dat cu întrebarea, am descoperit că și Claudia merge așa că ne-am stabilit între noi să ne vedem în fața Spice la ora 20. Taman în ziua aia la muncă toți au rupt ușa la program, așa că am găsit ca loc unde să-mi petrec timpul până la concert la Muzeul Municipiului București, la Șuțu, unde, de la 19:00 era anunțat recital de pian Marius Vernescu (nu-l mai ascultasem, dar auzisem în timp multe lucruri de bine). Zis și făcut. N-a fost foarte multă lume, ca la concertele totla gratuite, dar a fost un public avizat. M-a șocat puțin apariția din culise a lui Marius Vernescu - a venit la 19:15 din dreapta, din birourile muzeului, un domn mărunțel, soliduț, cu o figură comună, cu un sacou albastru peste o cămașă, dacă nu s-ar fi așezat la pian aș fi zis că e un contabi...

Ziua 3 - 6 noiembrie. Începem ziua tot așa de dimineață, și cu o cafea bună și un mic dejun la Koffein. Cei care-au vrut să mai exploreze, au căutat alt local pentru dimineață, cu mențiunea ca la oră fixă să fim toți în fața Koffein ca să pornim în peregrinările către cartierul Zemun. Ca să ajungem acolo trebuia să trecem Dunărea și să mergem destul de mult, așa că Dorin a optat pentru folosirea autobuzului. Stația era în fața pieței. Nici n-a trebuit să așteptăm cine știe ce că a sosit. Am invadat autobuzul, ne-am așezat și ne-am bucurat de călătorie. Am trecut Dunărea pe pod, apoi am mers în amonte, prin zone noi, moderne, aerisite, cu clădiri moderne, mari parcuri și spații verzi - Noul Belgrad (Novi Beograd). Am mers ceva stații până am intrat într-o zonă cu case vechi - destinația noastră: cartierul Zemun. Pe vremuri fusese un orășel separat, limitrof, dar dezvoltarea metropolitană l-a transformat într-un cartier al Belgradului. Am coborât lângă poștă și am luat-o în jos, pe ...