Treceți la conținutul principal

vis de iarna


"Frana pe dreapta!"... infig cu tarie bocancul in zapada, ma rog, ambii bocanci la inceput, pana m-am prins cum e cu directia la sanius... "stanga, stanga!" alunecam cu viteza la vale, in curba, punem frana, zapada sare, raschetata de bocanc... "stanga, dominic, ce faci?!" striga alex, sef de sanie... rapa cu brazi coplesiti de zapada ne pandea de pe margini la fiecare viraj... Ei, si cam la modul asta s-a desfasurat prima mea coborare pe o sanie de dupa copilarie. Stiu ca ma dadeam cu sania candva, demult prin bucuresti, pe derdelusurile de pe marginea strazii si din dosul blocului de pe stefan cel mare, de la lizeanu, cand locuiau acolo unchiul, matusa si verisorii mei... si inca o amintire neclara... eram la predeal, sau busteni, eram mica, era zapada, derdelus, cred ca mai era un copil, dar nu stiu cine, si ne dadeam cu saniuta pe derdelus... sanie clasica, cu talpici de fier... nu ne mai saturam si intr-un tarziu maica-mea, crizata, m-a luat cu forta de pe saniuta, uda fleasca cum eram, si m-a carat dupa ea sa ma schimbe. Sania asta de-acum era speciala: era pusa pe doua schiuri. si fugea, fugea!
Ei, si-asa mi-am completat infrangerea temerilor si in privinta saniusului... Cu schiul o rezolvasem, cu patinajul la fel... ce mai am... bob? sarituri la trambulina? hi hi hi... vorba vine, ca sa zic ca ma descurc ar trebui sa merg muult mai des (adica nu o data la 2-3 ani) la un schi, la un patinaj... si cu rolele am iesit doar de doua ori anul trecut... tre' sa iau masuri, ca nu se poate asa.
Inainte de vacanta de sarbatori ma uitam pe-un pps din cele ce circula pe net... unul cu imagini din iarna in Finlanda... Una dintre pozele de-acolo era cea pe care am pus-o aici, pe blog... erau inca multe, toate superbe... Am vazut si eu, in vacanta de revelion, la Arcus, la Comandau si la lacul sfanta Ana imagini la fel de frumoase... dar cu aparatele noastre, nu au iesit ca lumea... mai ales apusurile, culorile pastel ale cerului... Imagini atat de frumoase incat pareau de vis... Ploaia de zapada de pe brazi cand adia vantul, sclipind in soare, ca o valtoare...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Drumurile Deltei 2024. Brațul Chilia

Brațul Chilia este foarte pitoresc - multe meandre, vegetație multă, copaci, păsări, pășuni pe alocuri, ceva sate, Ucraina pe celălalt mal, puține bărci cu motor. Mergând cu nava clasică am făcut spre 6 ore. Am văzut portul Ismail - ditamai portul, cum ar fi la noi Constanța... Am plecat din Tulcea pe 25 septembrie, miercuri, către cel mai îndepărtat sat la care se poate ajunge pe brațul Chilia, cu Ucraina pe partea stângă și vărsarea în mare în față. Cu navele de stat în sezon ai un vapor (un fel de feribot) zilnic, iar în extrasezon, unul la două zile. Anul ăsta sezonul s-a lungit pâna la 1 octombrie. Ne-am plasat pe puntea de sus, ca să vedem pe unde mergem. Jos erau depozitate și diverse mărfuri și alimente, și colete (în satele astea nu vine curierul cu duba, aici vii la vapor și le preiei). Erau oameni și pe puntea de jos, erau și câteva femei nu foarte tinere, și câțiva bărbați tot așa. Toți aveau aspect de oameni din partea locului. Mai era o femeie mai tânără, cu d...

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...