BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Amintiri de la Arcus

From Revelion 2009 Arcus 13.01.2009 17:06

Arcus, Covasna. Langa Sfantu Gheorghe. Un loc unde-am petrecut schimbarea lui 2007 in 2008, si acum preschimbarea lui 2008 in 2009. Aceeasi gazda primitoare si deschisa, acelasi tablou
From Revelion la Arcus 2008
in sala de mese... Unii dintre participanti au fost aceiasi, altii s-au schimbat. Ale vietii valuri!
Aici m-am intrerupt alaltaieri, cand am inceput sa scriu despre Arcus. Si mi-au zburat din minte vorbele de insirat in continuare. Dar asta n-are importantza prea mare. Alaltaieri era alaltaieri, azi e azi. Liuba de revelionul trecut era putin diferita de Liuba de revelionul asta. Anul trecut, adica trecerea de la 2007 la 2008 a fost un adevarat nou inceput. In prima zi de munca ma duceam la un nou loc de munca, unde toate urmau sa fie neasteptat de bune... Si intr-adevar, desi cateva luni aveam indoieli de genul "e prea bine ca sa fie adevarat", s-a dovedit ca a fost un inceput excelent, o schimbare radicala si mai mult decat binevenita. Tot atunci hotarasem sa las in urma cateva persoane (iubiri ratate), cateva istorii ciudate... si pe la sfarsitul lui februarie s-a intamplat si (ne)asteptata minune... a aparut alex. n-avea sanse prea bune, avusese o bila neagra mai demult, dar si una alba... am facut ca si cu serviciul: am hotarat sa risc. si iarasi, imi pare bine ca am facut asta.
Anul asta nu am mai perceput trecerea dintre ani ca o chestie reala. Nici nu mai este asa. Este doar o continuare. Nu am simtit si nu simt nevoia sa trag linie, sa socotesc, sa fac totalul sau chestii d-astea. Nu mai e ca in alti ani, cand ma bucuram ca vine un an nou si c-am scapat cu viatza de cel vechi... da, ultimii cativa... vreo 5-6... au fost grei, dificili, plini de obstacole, de piedici, de bajbaieli, de cautari si chiar am simtit ca viata e grea... dar nu-mi pare rau, asta m-a ajutat sa ma intaresc si sa ma definesc. Da, in acei ani socoteam ce s-a intamplat in acel an, ce-am realizat, prostii dintr-astea, si ma bucuram ca vine un an nou, care poate ca urma sa fie mai bun, iar piedicile poate ar fi disparut. Ei, in premiera dupa atata timp, anul 2008 a fost de exceptie. Nu zic c-a fost usor, dar a fost incomparabil mai relaxat decat cei 5-6... sau chiar 7 precedenti.
Anul asta ce-a trecut n-a mai fost nevoie sa ma lupt cu morile de vant, cu obstacolele reale puse in cale-mi de viatza; in schimb am avut de luptat cu mine. Mai exact cu indoielile, cu neincrederea, cu nesiguranta. A trebuit sa imi schimb obiceiurile, tabieturile, casa... A fost nevoie sa ma schimb si eu putin, sa devin mai calma, mai organizata, mai amabila, mai intelegatoare...
Arcus a fost de bun augur!

2 comentarii:

Anonim spunea...

denisa: e chiar frumos la Arcus; o iarna adevarata; nu degeaba ati ales inca o data acest loc...si vara este la fel oare?

liuba grecea spunea...

N-am fost vara pe acolo, dar sunt absolult sigura ca e foarte foarte frumos.

Related Posts with Thumbnails