Toată lumea (dintre cunoscuții, colegii, amicii și prietenii mei) înjură 2020-ul,vor să se termine mai repede, ca un vis urât. Majoritatea și-au amânat viața, au tot așteptat "să se termine" nebunia asta, să își reia viețile de "dinainte".
Ei, io-s dintre probabil foarte puținii care nu simt deloc că 2020 ar fi un an rău sau dezastruos. Aș zice că dimpotrivă, este un an super interesant, care a precipitat totul, a răsturnat toată construcția "normalității" anormale care era viața noastră cotidiană. E anul în care NU mai merge cu "merge și-așa". Tot ce era prost sau scârțâia sau nu era ce trebuia s-a arătat ca atare.
Consider că a fost anul care ne-a dat palme, dușuri reci, tot ce s-a putut ca să ne trezim din amăgiri și auto-amăgiri. Ca să vedem că "asta" - orice ar însemna acest lucru pentru fiecare dintre noi - nu e benefic, că ce credeam că așa e dat, așa trebuie să fie, că ce ne-am obișnuit să considerăm normal, ok, inevitabil NU e așa.
Și cu toate astea, cei mai mulți refuză să vadă ce acum devine evident. Anul în care măștile cad, minciunile devin evidente, tot ce nu a fost făcut ca lumea scârțâie sau se prăbușește.
Cam o lună după intrarea în isteria pandemică am fost ca toată lumea - nefericită, simțindu-mă mizerabil, gândindu-mă că nu pot face aia sau aialaltă, că planurile mele s-au dus pe apa sâmbetei, că nici pe job nu mă pot baza, că îmi lipsesc colegii, prietenii și câte și mai câte.
Apoi încet încet am văzut că lucrurile nu trebuie musai să fie cum se zice, se crede. Că pot să fac și altceva. Că pot să folosesc timpul și altfel. Să încep să fac alte lucruri în locul celor pe care momentan nu le puteam face. Sau în altă proporție, în alt mix. Totul era să încep să văd că atunci când ceva pică, se răstoarnă, se anulează, înseamnă doar că s-a creat loc, timp, spațiu pentru altceva. Doar să descopăr altceva-ul. Regretele sunt inutile, schimbarea e bună, dacă în loc să privești în urmă la ce nu mai... privești la prezent și vezi se poți să... în loc de... .
Așa că, deși deloc ușor, cu suișuri și coborâșuri, dând din șanț în șanț, am mers pe bâjbâite înainte, găsind mereu partea bună, lecția pe care o aveam de învățat din fiecare întâmplare "negativă", din fiecare emoție perturbatoare sau neliniștitoare. Și s-a dovedit că mereu există o latură pozitivă, ceva de învățat, ceva de schimbat ca să fie mai bine.
La nivel mare, mici concluzii personale: sistemul politic-economic-social actual a dat fail la testul pandemiei. S-a dovedit că e proiectat pentru condiții idealist, deloc adaptabil condițiilor mai catastrofice. Liderii și politicienii nu-s în stare decât să creeze impresia de "we are in control" cu orice preț, fără a fi în stare să facă nimic util. Politica generală e să se tragă de timp cu orice preț până e gata vaccinul (na, că acu e gata, aprobat. Dar revin la vaccin mai încolo). Sistemul medical e gândit și proiectat doar pentru cazul "normal" adică optimist (la fel ca toate sistemele), complet neadaptat și incapabil să se adapteze unei crize majore. Gândirea generală e fragmentată, divizată, totul se împarte în niște "noi" și niște "ceilalți", unde "noi" suntem "mai" decât ceilalți, nevăzând că, trăind pe aceeași planetă, împărțim același aer, aceleași resurse, aceeași "casă".
Politica s-a dovedit foarte "umană": la început ne-a băgat în lockdown pentru binele nostru, după care a lăsat lejere hățurile, situația s-a împuțit mult mai rău decât la începutul lockdown-ului dar pentru binele nostru nu mai e necesar un lockdown 2, s-au închis școlile DAR a fost imperios necesar și nepericulos să se organizeze alegeri (și nu e vorba doar în țărișoara noastră). Nicio fisură în logica de fier. Totul e sub control. (De fapt chiar nu e, logica există, dar nu ne prindem, orbiți de spectacol, ca la circ. Jocul politic e mai important decât eventuale victime colaterale. Important e să nu ne prindem că e un joc și că politicienii sunt cei mai inutili oameni - ca funcție. Ba chiar dăunători).
Alegerile locale. USR a promis neinspirat apă caldă. De cum am văzut asta am zis fraților, v-ați dat foc la valiză. Era imposibil, știam doar din ce mai citisem de catastrofa sistemului de termoficare. Drept care, primul lucru, n-a fost apă caldă. Nici căldură. Chiar și fanii înflăcărați tac mâlc sau înjură printre dinți. Ce-or spune ăilalți, Dumnezeu cu mila. Apoi s-a spart buba și cu gunoaiele. Și probabil se vor ivi mai multe bube, toate cârpelile și cumetriile cu cu o mână care spală pe alta s-or da în vileag. Așa cum e și cu gunoiul în sectorul 1 (contracte în stil voi vă luați mai mulți bani la deszăpezire, dar strângeți și gunoaiele aruncate aiurea de ăia care nu plătesc taxa de salubrizare). Personal, d-aia cred că nu e rău. Dacă încep să supureze "bubele" devine necesar să fie tratate. Cauzele, sper eu, nu simptomele. Ca să se mai și însănătoșească societatea asta... E bine să vezi problemele, ca să le poți trata, rând pe rând.
Ziceam că revin la vaccin. Citisem ieri pe Mediafax că primul vaccin valid, care s-a dovedit eficient, cel al Moderna, a fost gata în ianuarie 2020, chiar înainte de declararea oficială a pandemiei. Și foarte curând după asta și cel al Pfizer. Ambele echipe au declarat că, după ce s-a publicat structura genetică a virusului, la o zi sau două, într-un timp extrem de scurt - ore - au proiectat practic vaccinul. Restul a fost producere, testări și aprobări. Știința și-a făcut treaba ireproșabil.
Cum începusem, 2020 e anul care ne-a dat cu capul de pereți ca să vedem că NU merge și-așa. Acum toate încropelile crapă, se duc dracului (inclusiv termoficarea Bucureștiului, inclusiv dinții mei tratați insuficient anul trecut la marea revizie tehnică...) doar că mie-mi pare a fi bine că se dau în vileag toate lucrurile care nu-s ok. Ca să le putem repara, să le facem ca lumea de data asta.
Comentarii