BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

joi, 7 ianuarie 2016

Mărunțișuri, stări, timp, gânduri

La ultima postare mă gândeam că gata, mă țin de scris sistematic, bla-bla. Intenții buna am avut, dar evident s-a ales praful de ele. Că editura mi-a tot dat chestii de făcut, de nu mai știam cum să trag de timp s-apuc să fac cât mai multe: și colaborarea, și ieșiri cu prietenii, și excursii, și oarece timp pe acasă pentru recuperare...
De reușit am reușit să fac multe, dar tot doar vreo 20% din ce aș fi vrut și mi-ar fi plăcut... iar scrisul pe blog și timpul cu familia au fost cele mai sacrificate activități.
Deci ia să mă gândesc io bine ce-mi mai amintesc din toate cele de la ultima postare până acum.
Așa, a fost prima excursie cu Hai-Hui, cu tematică de Halloween, în Bulgaria. De când anunțase Narcis excursia m-am decis să merg, odată că m-a amuzat ideea de Halloween în peșteră, a doua, că era în Bulgaria, prin locuri pe care le-am tot ratat anul ăsta cu frecventele mele schimbări de job. Și a fost mișto tare, mi-au plăcut mult și locurile, și organizarea studențească, și nu mai zic de anturaj, că am fost cu gașca veselă din excursiile Terra, deci cu o grămadă de oameni cunoscuți și petrecăreți. Spectrul nenorocirii din Colectiv, petrecute in noaptea dinaintea plecării, a planat, dar cumva mai îndepărtat, peste gândurile noastre, nimeni din excursie nu avea prieteni direcți care să fi fost acolo.
Apoi de trei ori sarbatorirea zilei mele, odata cu ai mei, in Piranha, a doua oara cu fostii colegi de Pastel in Have a cigar si a treia oara a fost petrecerea de ziua mea și-a lui Rali, cu agitația de rigoare, și schimbarea de planuri de la Oldies la The Drunken Lords. A ieșit bine, toate ne-am simțit bine, a fost muzică bună și am dansat la greu, până pe la 3-4 noaptea...
Apoi a urmat re-ul zilei lui Ottu, că adunarea de ziua lui ieșise cam prost din cauză de Domi... Din cauza asta am avut iar o schimbare de planuri, ca pentru weekendul ăla am vrut să merg cu Terra la plantat copaci. Dar a fost tare bine și așa, cu plimbarea de dimineață prin pădure.
Aici nu mai știu dacă n-am mai fost ceva... vederi, revederi cu fetele de la master... vreo piesă sau concert? habar nu mai am... știu că voiam să merg la multe, dar nu mai știu dacă am ajuns la vreuna...
Apoi, aproape de finele lui noiembrie am mers cu Terra Incognita in excursia Postăvaru - Poiana 3 fetițe - Poiana Secuilor - cabana Trei brazi - Bușteni. O drumeție frumoasă, vreme bună, neașteptat de caldă, pădure desfrunzită, mers mult, găsirea epavei avionului prăbușit în vară... Impresii foarte bune despre cabana Postăvaru... Distracție.
Apoi, cu gașca proprie, excursia de 3 zile în vacanța de sf. Andrei - 1 decembrie în Piatra mare. Am urcat pe traseul ocolitor de la canionul 7 scări până la cabana Piatra Mare. Am urcat pe zăpadă, prima zăpadă din iarna asta... pe platou vânt foarte puternic, nor, ceață, friggggg. Frumos tare, totul alb, inclusiv câinii cabanei. Cabană cochetă, micuță și îngrijită. Mulți drumeți, majoritatea s-au schimbat după prima zi. Oameni de treabă, simpatici, frumoși. Ultima seara am încins o mimă la care a participat toată lumea, inclusiv cabanierii, ne-am distrat pe cinste. Coborâre pe drumul familiar, mult mai ușor decât cel pe 7 scări.
Apoi revedere cu gașca fostă pastelată, la o bere-două, într-un loc numit pow-wow sau așa ceva, după care s-a mutat distracția peste drum, la un pub... și gluma cu poza „din Milano”.
Propunerea Danei și frământările aferente... după ce ne-am și văzut, pe de o parte m-a încântat că pastel merge mai departe și oamenii se întorc... dar și un gust amar, când mi-am dat seamna că partea financiară din cauza căreia am suferit, era și a rămas vina Danei... și senzația că nu ești cu adevărat apreciat pe o scară clar măsurabilă. Apoi vederea și cu fetele pastelate la Tucano, tare ne-am bucurat că ne-am văzut... După care au început veștile cu x se întoarce la pastel, y se întoarce la pastel... etc.
A fost și o mare baftă, mersul moka la operă, mulțumită Danielei care, din cauza secret santa-ului de la Pastel n-a putut merge la Figgaro și mi-a dat mie biletele... și-am luat-o și pe Elena cu mine.
Apoi intenția de excursie la Diham cu Terra și intervenția nașpa a maică-mi - nu pleci nicăieri, stai acasă și faci curat, pregătiri etc. Pe care am înlocuit-o cu maratonul de spinning de la sala, de aproape 2 ore... urmat de plimbare cu maică-mea, cumpărături și șmotru și apoi zăcut de epuizare.
Final de an și party Armada la birou - cam nereușit, ca atmosferă... și partea bună, că am primit concediu cu o zi mai devreme... Drept care am reușit să fac de toate ba mi-a și rămas timp, de mi-am promis că de-acum nu mă mai iau după panicile maică-mi, aveam timp berechet să merg și la Diham să fac și toată treaba...
Apoi excursia, după Crăciun, cu Arhiva de geografie, la Frunzănești-Pițigaia-Plătăraia...
Apoi vizita cu Terra la TNB, extrem de interesantă... urmată și de un vin fiert cu gașca veselă la Jos Pălăria.
Apoi ieșirea cu fetele din gașcă la patinaj în Cișmigiu, iar urmat de un vin fiert, la Gambrinus de astă dată.
Și Revelionul la Cătălina, deosebit de reușit, cu muzică bună, mâncare super bună, băutură, dans, antren. Mai puțin ze Domi care evident s-a pilit și a devenit plângăcios.
Și gata anul 2015.

O gămadă ce gânduri și stări s-au perindat prin capul meu, de asta e nasol că n-apuc să le scriu pe fiecare care și cum e, că pe urmă le uit, se pierd în ceața timpului. Știu ca propunerea Danei m-a făcut să trec prin tot felul de stări, majoritar neplăcute, semn că traumele sunt adânci și scepticismul meu, mare. Ascultându-mi piticul de pe creier, am refuzat să mai fac încă o schimbare în acest moment. A mai fost și hei-rup-ul cu manualul de matematica de la Aramis, picat ca urgent și pe nepusă masă așa, ca să strice luna decembrie... Așa că evident iar am fost pe fugă, în criză de timp, obosită și tracasată. Însă partea bună a fost că asta m-a împins să merg la sala la orele de foarte dimineață, ca să am seara liberă pentru muncă. Așa am mai câștigat timp și un pic de energie matinală. Și încă un lucru bun a fost că am luat primă de crăciun de la Aramis. Ca să vezi! Nu de la Armada, ci de la Aramis, la care figurez cu 2 ore pe contract...
Am mai avut tot soiul de însingurări și înstrăinări față de restul lumii... unele gânduri cam cinice legate de prietenie și interes... unele gânduri neplăcute legate de viitorul cam fără perspective și de drumuri care se înfundă... și dorințe de a o lua de la capăt complet independent, de a lăsa naibii orice job instituțional ca să fac orice altceva, inspirată oarecum de modelul celor ca Terra Incognita, Arhiva de geografie, Hai-Hui și de atâția care au o pasiune și merg cu ea până în pânzele albe și de la un moment dat încep să și poată trăi din rescpectiva chestie... și enervarea că încă nu am curaj, că încă nu mi-e clar ce să fac...

M-am bucurat, toată luna decembrie, că a fost cald, soare și frumos în imensa majoritate a zilelor... Când e soare parcă e totul mai vesel așa, pur și simplu.

0 comentarii:

Related Posts with Thumbnails