Treceți la conținutul principal

O văzui și p-asta

Alaltăieri am ajuns acasa mai devreme (adica la 8 seara, nu la 9-10 ca de regulă) așa că m-am dus în Penny să mai cumpăr niște nimicuri. Am luat troleibuzul două stații până la intersecția cu Pajurei. Ei, și ce-mi văzură ochii? O mașină dintr-alea care de regula stropesc inutil carosabilul pe marginea șoselei. Și un lucrător al salubrității, poate chiar șoferul, spăla trotuarul cu furtunul dotat cu un dispozitiv care împrăștia apa cu presiune mare. Și chiar curăța! Am căscat ochii ca la a nu-știu-câta minune a lumii. auzisem de așa ceva, cum c-ar exista în Occident. Mă rog, fac cumpărăturile și mă întorc. Surpriză! Încă o mașină, cu alt om și același dispozitiv, pe trotuarul ăstălalt. Mă mai minunez o dată și-mi văd de drum. Ok, bine, un caz izolat.
Ieri, când mă întorceam din centru după ce băusem o bere cu gașca în Argentin, din 300 văd, între intersecția cu Turda și Ciuperca (deci pe întinderea a trei stații) nu mai puțin de 8 (opt!) mașini dotate cu om și țâșnitoare cu presiune care spălau trotuarele și carosabilul. Interesant, totuși, că erau așa de grupați (probabil ca să nu se piardă unii de alții). Rămâne să vedem dacă e una dintre minunile care țin 3 zile...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...