Un pas înainte și doi înapoi

Ăsta e ritmul vieții în perioada asta. Ba îmi iese câte ceva, ba brusc se dă totul peste cap și se anulează ce s-a început. De unde mă băgaseră în corzi cu munca de nu mai știam pe unde să scot cămașa, brusc marea firmă și-a schimbat responsabilul de proiect, așa ca n-a mai avut cine sa îmi mai dea de muncă. Organizare beton, frate! Ba hei-rup, haos, ba ciao și la revedere. Mă rog, nu-i treaba mea, habar n-am cum funcționează marea firmă de traduceri, așa că descurcă-se în ograda lor. Cert e că se pare că a fost un proiect manageriat în sistem de panică și urgență - deci supus unor mari riscuri.
Bun, asta-i prima. Pe urmă, dansurile. Grupa de la hobbydance a suferit de lipsă de participanți, nu s-au ținut cursurile (mi-a fost o ciudă imensă că am plătit și pe urmă mai mult de jumătate din cursuri nu s-au ținut). În fine, ieri, în sfârșit, am putut să ajung și eu la curs, și, culmea! s-a ținut și cursul - samba am făcut, greu cu reamintitul, nici acum nu-mi ies pașii cum îmi ieșeau pe vremuri...).
Apoi la școala de tango. Acolo clar o să mă duc orice-ar fi, dar Dana a chiulit data trecută... A virusat-o maleficu'. Mă tem să nu se lase pe tânjală; sper totuși să vină dățile viitoare...
Am reușit să duc la bun sfârșit și site-ul pentru stația de betoane, au mai rămas doar câteva amănunte de rezolvat...
Un lucru bun - am reușit sâmbătă să mă duc la cmpionatul național de 10 dansuri, de la Polivalentă, ca s-o văd pe Rali concurând. De unde mi-era teamă că o să ajung prea târziu și-o să o ratez (inițial erau programați la 16:30), organizatorii au amânat concursul seniorilor până foarte târziu (cred că după ora 22:00). Până spre ora 20 am fost doar eu, plictisindu-mă, apoi au ajuns rând pe rând și fetele și-a fost mai ok. Am stat până la final, la ora 24, am vazut-o pe Rali pe podium (pe locul 2 de astă dată, dar las' că se ambiționeaza și probabil la următorul concurs va fi pe 1, așa cum îi șade bine).