Treceți la conținutul principal

Tehnoredactare humanum est

Da azi o saptămână-două o sa fie greu tare. Teoretic, în 5 zile Top 300 trebuie să fie gata. Adică trebuie făcut de la zero și parcurse iute toate etapele pentru a fi trimis la tipar vineri. Nu cred că e posibil ca în 3 oameni sa reușim asta (un art și doi tehnoredactori). Dar, cine știe. Oricum, probabil vom munci ca apucații de dimineață până seara, la ultimul metrou.

Ca de obicei când ai de lucru, mai primești. Băieții de la PP au nevoie să le paginez ziarul. Noroc că e simplu și am făcut cea mai mare parte în weekend, mai am mici ajustări. Și m-a sunat și Stere cel cu site-ul că vrea niște modificări... Pe el l-am amânat, că n-aveam cum altfel.

În altă ordine de idei, zugrăvitul merge bine. Avansează băieții, mai au câte ceva de finisat la camera mea și prin sufragerie. Mai au neîncepute bucătăria și holul. Băiatul cu instalațiile a schimbat țevile, mai are de montat obiectele sanitare. Per total, sunt mulțumită. Mai puțin cu banii, că am ajuns ca niciodată, să n-am nici măcar un ban de-un suc sau o bere sau o pâine, cum iau salariul cum îl dau pe zugrăvit... dar asta este, va trece și asta. Noroc cu pensia maică-mi, măcar avem ce mânca.
A, o fază tare. Mă sună joi șeful celor cu zugrăvitul. Mutaseră sacii și cutiile dintr-o cameră în alta. Și cică s-au pomenit muncitorii atacați de... purici! Amuzant e că în casa aia au fost gândaci căcălău, molii, gărgărițe de făină... țânțari vara... dar purici? Never ever! Și-acum brusc au apărut și s-au puit într-o veselie. Așa că voi avea o casă ca nouă, dar purecoasă. Victoria puricilor împotriva gândacilor. Cool!

Comentarii

Lecteriţa a spus…
3 luni s-a muncit la noi! nici acum n-au plecat muncitorii. s-au astupat absolut toate gaurile mai mari de 1 cm, in toata casa. Sunt anumite tronsoane ale casei care nu se deschid saptamani intregi. Si totusi.... cratita mea cu nuca si scobitoarea, mai prinde soareci inca. M-am saturat sa tot prind soricei cat un deget! Si am si urechelnite. Deci... suntem multi, cei invadati de oaspeti din astia!

Postări populare de pe acest blog

draci de mare

A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!

O zi plină

Sună mobilul deșteptarea. Ochii mi se dezlipesc cu greu, aș mai dormi încă câteva ore... Sar din pat, gata, repede-repede, că azi sunt multe în program, n-am idee cum să o scot la capăt. Afară iar frig - și ce frig! - când respir îmi vine să tușesc de rece ce e aerul. Precipitare câtre troleibuz, l-am ratat, da' mai bine întârzii decât să cad pe gheață. Aștept, vine altul, arhiplin, ei, asta e, azi nu citesc finalul cărții. Traseul obișnuit, troleibuz-tramvai-troleibuz, iar pe drumeagul printre nămeți înghețați și mațini în mers pe ulița îngustă mă gândeam că, la cum țopăiam pe-acolo eram ca o păpușă stricată, care dă din mâini și picioare aiurea, gata-gata să cadă. Am ajuns, ia să văd cum e cafeaua asta grecească luată aseară din megaimage, mda, cam nașpa, are aroma aia care mie nu-mi place, parcă arsă, în fine, lasă că merge. Muncă, modificări peste modificări, agitație, la ora 1 gata, hai la evenimentul cu copiii. La o școală din Crângași, în sala de sport, copilașii de la cent...

aberatii - iluzia unei insule

"iluzia unei insule". Am reascultat de curand cantecul asta al lui Vali Sterian... E sinistru, macabru, cum vrei sa-i spui, dar imi place... mult... nu stiu de ce... "http://www.radio3net.ro/artisti.php?str=iluzia+unei+insule&mode=piesa&cx=search#p_player116" ... "... Nu-ti face probleme, e mijlocul verii/ E mijlocul iernii, ciudata poveste / Iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii / Trasura ca moarta parandu-ti ca este... / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600 / Zadarnic te sperii ca ninge mereu / Ca strajile drumului fumega mute / E numai iluzie, dincolo-s eu / Te-astept cu faclii 4600..." Cam ciudat pentru o optimista (dar oare chiar sunt o optimista? hmmm... mai degraba realista...) sa guste cantece/poezii asa de triste.. Si totusi, tare-mi place... Dar cred ca daca as fi citit inainte poezia, fara sa ascult inainte cantecul, nu mi-ar fi placut... Dar ce ar fi binele fara rau, bucuria fara tristete, optimismul fara pesimism,...