Au fost atât de multe evenimente în ultima vreme încât nici nu le mai știu... a fost agitația cu pusul termopanelor, urmat de găsitul unui zugrav care să repare dupî pusul termopanelor... o odisee care s-a încheiat fix de ziua mea...
Petrecerile au început cu anunțul-fulger al lui Dog de reîntoarcere in the city și băuta din Anton Pub... Drăguț clubul, doar că muzica urla prea tare, nu te puteai auzi decât strict cu cine era imediat lângă tine... fiind Haloween, prin centrul vechi și prin oraș umblau diverși costumați...




Apoi vineri, de 1 noiembrie, a fost party cu fetele de la dansuri in Oldies, de ziua lui Rali și a mea, cu tematică de Haloween... nebunie, distracție, păcat că se închide clubul... cică aia a fost ultima petrecere pe care-au mai găzduit-o.
... petrecere precedată, de altfel, de o serbare (în aceeași seară) de ziua Cătălinei, de la care n-am vrut să lipsesc...
... urmată, a doua zi, de tradiționala serbare la moșia lui Ottu de ziua lui (care a ținut două zile)...
apoi luni, chiar de ziua mea, sărbătorire la muncă...
a, și am uitat să zic, mi-am făcut cadou- mi-am luat mașină de cusut... am planuri mărețe legate de ea...
da, iar de ziua mea, seara, am avut parte de cea mai nașpa "serbare"... întâi că la 6 m-a sunat maică-mea că se simte rău, să vin mai repede acasă și să-i iau ceva de la farmacie... Am ajuns acasă repede și cu stresu-n gât... Din fericire începuse să-și revină, n-a fost ceva așa de grav... În schimb, cum era ea țâfnoasă și prost dispusă, a început să facă militărie cu mine - tocmai în ziua aia terminase nea zugravul lucrările de reparație și zugrăvitul - și m-a cicălit grav fă aia fă ailalltă, du aia afară, du ailaltă afară, m-a terorizat. Mai că-mi venea să o mușc de nervi. Noroc că mi-am ținut gura, totuși. Și nervii i-am folosit la ceva constructiv, așa că în seara aceea minunată, până la 12 noaptea am dat cu mătura, cu aspiratorul, cu mopul și-am lichidat praful și moloazele din casă. Per total, cea mai nașpa zi de naștere de nu știu câți ani încoace. Bine c-a trecut.
A, și tot luni am decis să-mi serbez ziua cu gașca, în Piranha, am anunțat, am făcut rezervare. Și la juma' de oră după, numa' ce-i aud pe ăștia de la muncă că tot vineri 8 noiembrie (când tocmai ce antameasem treburile în Piranha) ieș cu toată firma (cu colegii actuali și foști) în club să danseze. Aia e , mi-am zis, astea chiar n-am cum să le împac.
Și tot luni m-am hotărât să mini-serbez și cu Diana, Petre și Mirela-Mirel, inițial nu știam dacă marți-miercuri sau în weekend, marți s-a clarificat că duminică.
Ei, șu numai ce-au trecut și aceste două serbări. Au fost foarte reușite ambele, nimic de zis.
Petrecerile au început cu anunțul-fulger al lui Dog de reîntoarcere in the city și băuta din Anton Pub... Drăguț clubul, doar că muzica urla prea tare, nu te puteai auzi decât strict cu cine era imediat lângă tine... fiind Haloween, prin centrul vechi și prin oraș umblau diverși costumați...




Apoi vineri, de 1 noiembrie, a fost party cu fetele de la dansuri in Oldies, de ziua lui Rali și a mea, cu tematică de Haloween... nebunie, distracție, păcat că se închide clubul... cică aia a fost ultima petrecere pe care-au mai găzduit-o.
... petrecere precedată, de altfel, de o serbare (în aceeași seară) de ziua Cătălinei, de la care n-am vrut să lipsesc...
... urmată, a doua zi, de tradiționala serbare la moșia lui Ottu de ziua lui (care a ținut două zile)...
apoi luni, chiar de ziua mea, sărbătorire la muncă...
a, și am uitat să zic, mi-am făcut cadou- mi-am luat mașină de cusut... am planuri mărețe legate de ea...
da, iar de ziua mea, seara, am avut parte de cea mai nașpa "serbare"... întâi că la 6 m-a sunat maică-mea că se simte rău, să vin mai repede acasă și să-i iau ceva de la farmacie... Am ajuns acasă repede și cu stresu-n gât... Din fericire începuse să-și revină, n-a fost ceva așa de grav... În schimb, cum era ea țâfnoasă și prost dispusă, a început să facă militărie cu mine - tocmai în ziua aia terminase nea zugravul lucrările de reparație și zugrăvitul - și m-a cicălit grav fă aia fă ailalltă, du aia afară, du ailaltă afară, m-a terorizat. Mai că-mi venea să o mușc de nervi. Noroc că mi-am ținut gura, totuși. Și nervii i-am folosit la ceva constructiv, așa că în seara aceea minunată, până la 12 noaptea am dat cu mătura, cu aspiratorul, cu mopul și-am lichidat praful și moloazele din casă. Per total, cea mai nașpa zi de naștere de nu știu câți ani încoace. Bine c-a trecut.
A, și tot luni am decis să-mi serbez ziua cu gașca, în Piranha, am anunțat, am făcut rezervare. Și la juma' de oră după, numa' ce-i aud pe ăștia de la muncă că tot vineri 8 noiembrie (când tocmai ce antameasem treburile în Piranha) ieș cu toată firma (cu colegii actuali și foști) în club să danseze. Aia e , mi-am zis, astea chiar n-am cum să le împac.
Și tot luni m-am hotărât să mini-serbez și cu Diana, Petre și Mirela-Mirel, inițial nu știam dacă marți-miercuri sau în weekend, marți s-a clarificat că duminică.
Ei, șu numai ce-au trecut și aceste două serbări. Au fost foarte reușite ambele, nimic de zis.
Comentarii