Spuneam mai demult ca mi-ar fi drag sa recitesc MOMO (sau strania povestire despre hotii de timp si fetita care le-a inapoiat oamenilor timpul furat). O carte poveste-parabola, atat pentru copii, cat si pentru oameni mari.
Cartea tiparita nu s-a reeditat, e greu de gasit. Dar am gasit-o pe net:
http://www.scribd.com/doc/3345932/Ende-Michael-Momo-cu-imagini
Daca ai impresia ca n-ai timp, ca nu stii ce sa faci mai intai, desi la finalul zilei iti dai seama ca n-ai facut mare lucru...
Daca simti ca zilele iti sunt la fel si trec cu o viteza ametitoare...
Daca trebuie sa te straduiesti mult sa-ti amintesti cand ai simtit cu adevarat ca AI TIMP, cand te-ai simtit cu adevarat ne-stresat/a de toate problemele pe care le ai de rezolvat...
Citeste Momo. Chiar daca n-ai timp.
Poate dupa aceea vei redescoperi sa gasesti timpul...
„Există o taină foarte mare şi totuşi foarte obişnuită. Toţi oamenii iau parte la ea, fiecare o cunoaşte, dar numai foarte puţini se gîndesc vreodată la ea. Cei mai mulţi o iau ca atare şi nu se miră cîtuşi de puţin cu privire la ea. Taina aceasta e timpul.
Există calendare şi ceasuri pentru a-l măsura, ceea ce înseamnă însă prea puţin, căci oricine ştie că o singură oră poate părea o veşnicie, uneori poate trece însă într-o clipită - depinde de ceea ce trăieşti în ora respectivă.
Căci timpul e viaţă. Iar viaţa sălăşluieşte în inimă.“
Comentarii
Pup