micutze aberatzii

iata o zi in care nu m-am stresat si toate s-au rezolvat, pana la urma. am reusit sa inregistrez contractul de cesiune a drepturilor de autor la administratia financiara, am reusit in fine sa imi iau diploma de master din povernei (e adevarat ca mai trebuie sa-mi iau si foaia matricola saptamana viitoare, da' nu se pune)... am reusit in fine sa ajung si la dentist, dupa amanarea de ieri... dentistul (care mi-e si nash de botez) vrea musai sa ma marite, iar imi propune un catindat... ce naiba sa fac, o sa ma vad cu respectivul si o sa-l bag in sperietzi probabil, ca sa scap de insistentele nashului-dentist... astept cu nerabdare cantonamentul de dans sportiv de la Breaza... mai sunt doar 3 zileeee!!! uraaa!!! sambata plec cu fetele spre Breaza... noi 3 fete cucuiete fara parteneri... so what! avem oricum mult de invatat, febra musculara o sa facem oricum... iar seara o sa ne dregem cu bere (bruna) si inghetzata (cu ciocolata si menta)... o sa barfim, o sa facem haz de necaz, o sa r...

ce se intampla cand astepti mult timp ceva, si, dupa repetate amanari, cand tensiunea creste, creste... in sfarsit se intampla, dar nu in momentul potrivit, ci putin mai tarziu? te trezesti ca ti s-a consumat energia in tensiunea pe care-ai simtit-o... si nu mai reusesti sa te bucuri asa cum trebuie... ciudata senzatie... frustranta... te intrebi de ce te simti strain de tine si de lume.... nu-ti ramane decat sa accepti ciudatenia asta si sa do the best you can... sa te bucuri atat cat poti.

Viatza e un puzzle in patru dimensiuni... fragmente... aspecte... multiple fatzete... daca le potrivesti bine, parca are sens... iese ceva frumos... daca nu... o cacofonie... si sunt aceleasi piese date de "producator"... aceleasi date ale problemei. Un cantec... o imagine... o senzatie... un fluture... un strop de roua... munti... oameni... sentimente... amintiri... sperante... o carte buna... un film... idei... gandurile proprii... gandurile altcuiva... vise... chiciura pe crengi... cer albastru... fragmente

mi-am adus castile la munca... azi, fiind zi de relache, am ascultat pe saturate muzica... am citit... am baut si ciocolata calda... m-am simtit mai bine chiar decat acasa. discutii care mi-au adus in amintire vremuri de demult... lucruri care m-au pus pe ganduri... altele care m-au ajutat sa imi fac ordine in minte... niste muzici care m-au bantuit azi... si

azi m-am trezit hotarata sa rezolv cat mai multe chestii mult amanate... zis si facut. nr.1: mers la mccann si incercat sa impusc 2 iepuri, adica sa ma vad cu fetele, sa trancanim, sa le las comanda avon si al doile iepure sa mai fac putin pressing pentru scos cartea de munca. partea a doua nu mi-a reusit, aia cu cartea de munca. bun, asta e, mergem mai departe; am vrut sa imi scot de la facultate diploma de masterat, parasita acolo de un an... stiam ca voi ajunge fix la startul programului cu publicul... ceea ce e bine... am ajuns, am urcat multele scari snsp-iste din povernei, pana am ajuns la biroul diplome... aveam pozele pt diploma... mi se da o foaie de lichidare, pe care imi trebuiau semnaturi de la: biblioteca facultatii de comunicare, biblioteca snspa, secretariat, contabilitate. m-am intepenit in bibiloteca fac. de comunicare, unde bibliotecara era bolnava si nu venise. deci esec, n-am reusit sa-mi iau diploma... am ajuns la munca ca o floare (obosita transpirata si nervoasa,...

M-a luat ca din oala Bafta Man , cica ia vezi ultimul meu post, vezi ca esti si tu undeva pe-acolo... curioasa, ma reped sa citesc... Am primit o leapsha virtuala... El a nimerit chiar o carte misto, si un citat in ton cu spiritul de viking (hi, hi, hi). Acceptat provocarea. Regulile: 1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine. 2. Deschide-o la pagina 123. 3. Găseste a 5-a propozitie/frază. 4. Postează pe blog textul următoarelor 4 propozitii/fraze cu aceste instructiuni. 5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi după cartea aceea foarte deosebită sau “intelectuală”. 6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni. Acu stau in cumpana; cartea cea mai apropiata e o oarecare aberatie in franceza, model pentru ceva ce-am avut de lucru acas'; sa ma dau frantzuzoaica (franceza mea e urechista, ce-am prins si eu din filme, ca la scoala n-am facut boaba de franceza...)? sa iau alta carte? mai am una tot asa, la indemana, dar e cam... bleah... "bebelusi destepti" se cheama... sau...

Am ajuns la şapte fără un sfert. Pavilionul 18, Romexpo, lume destul de puţină, m-am mirat... Ne-am gasit în public şi cu unii de care nu ştiam că vor veni, am format o gaşcă de 6-8 persoane... Au început să cânte Negură Bunget. Auzisem despre ei, dar habar n-aveam cum cântă. Mi-au plăcut, cu rezerva că nu mă înnebunesc după genul de vocal cântat-răcnit-mugit (chestie de preferinţe...); altfel, au cântat bine, foarte bine, a sunat mişto; surpriză plăcută. Pauză, apoi Paradise Lost. Care mi-au placut pur şi simplu, fără rezerve. Publicul s-a înmulţit, sala era plină, atmosfera incendiară. Superb!

Ciudata stare am mai avut si saptamana asta... indescriptibila. Contradictia liniste-neliniste... siguranta-nesiguranta... bucurie-tristete... total fara sens, inexplicabile, aiuristice. Persoane din trecut ce capata glas... Afaceri care pica, dar nici macar nu-mi pare rau... Comportamente neasteptate... Discutii uimitoare... Foarte ciudat, foarte ciudat.

Vineri ne-am adunat in gasca maaare, ca oamenii dupa sarbatori... Cu ocazia asta am pus gheara pe toaaate pozele de la Arcus. Le-am pus aici . Sunt dementiale! Cum le incarcam pe net imi reaminteam cele mai haioase momente. Iata cateva poze memorabile. Prima musai sa fie tabloul din sala de mese, obsedant: . In fiecare zi ne puneam intrebari in ce-i priveste pe cei din tablou: ce face tipul din prim-plan? De ce sunt mai multi tipi? De ce au fetzele alea? samd. Si inca o chestie beton e portretul de grup, cu care ne-am semnat in cartea de oaspeti a pensiunii: Vineri a fost o zi din nou muncitoreasca, dar, din fericire, am terminat tot ce-aveam la 9, asa c-am ajuns si la dansuri (samba si vals vienez), iar dupa aceea am profitat ca dana mergea in floreasca si-am ajuns si la marea adunare a gastii. Acolo, veselie, beutura, a fost misto, ca trecuse ceva vreme de cand ne-am vazut ultima oara (nu eram doar cei de la revelion, ii chemasem si pe cei care au fost prin alte parti). Am adunat poz...

azi e prima zi de munca sustinuta la noul loc de munca... paginile au venit tarziu, si inca mai vin, deci ce sa facem, stam peste program... n-o sa reusesc sa ajung, asa cum planuisem, la teatru (imi luase Silvia bilet la Inmormantarea, la Comedie), asa c-am contramandat... partea buna e ca dimineatza am fost la inot, inainte de munca, multzumita fotoreporterului nostru. piscina de la hotel bucuresti, superrr! ieri am reinceput dansurile, si-mi pare tare bine. anu' asta o sa ma tin de treaba. o sa am si partener. si o sa aduc o multime de lume la dansuri, ia sa ne gandim: mirela, denisa, ana, dana, george, kosta... si parca ma mai rugasera si altii, dar nu-mi amintesc exact. am pus gheara si pe o ditai colectia de muzica... o sa copiez la greu pe dvd-uri. am descoperit unde sunt toate cantinele din zona... cam slabutza mancarea, dar merge. mda, n-am sunat la FCRP sa intreb ce-mi mai trebuie ca sa-mi iau diploma de masterat si nici pe d-na care vrea sa faca o revista pt femei si ar ...

am inceput bine... cu o pauza... de maine se pare ca se ingroasa gluma, asta e ritmul local, joi-vineri se trage tare, in rest, usurel... usurel... ma acomodez... ma obisnuiesc cu locul... ditamai cladirea... lume muuulta muuuulta... am vazut cam care e procedura de lucru... mi-am facut viatza mai comfortabila... abia astept sa trec pe la mccann si sa recuperez din flori, sa aduc pe-aici ceva verdeatza... buruienile mele. concerte... paradise lost - ma duc; sa vad daca pot s-ajung la Amorphis si Hagard... Iron Maiden neaparat... Amorphis se suprapune cu perioada de cantonament, nu cred s-ajung... De azi ma reapuc de dansuri in fortza. O sa-mi adun amicele nehotarate care au zis ca vor la dansuri, si cei cativa amici care tot asa, ziceau c-ar vrea la dansuri - las' sa fie cat de multi cu voie buna. Vreau sa ma duc si la inot... da' multe mai vreau si eu!... Am de lucru o gramada in particular... brusc, toata lumea si-a amintit de mine si-mi da de lucru. Las' ca-i bine! un ba...

de maine incep o noua viatza. ma tem si-mi place, in acelasi timp. au mai ramas doar cateva ore... oare ce va incepe de maine? oare cine voi fi de maine? oare ce alegeri voi face? e fix senzatia pe care o ai in vis, cand deschizi o usa misterioasa si intri. iar aici se intrerupe filmul si nu se stie ce ai gasit dincolo de usa. de maine multe se vor schimba. mi-am incheiat, in suflet, socotelile cu trecutul, am sublimat tristetile in amintiri frumoase. si o iau de la capat, de la zero. tineti-mi pumnii! Un toast pentru trecut... din care pastrez tot ce-i bun... si bun-venit viitorului!

Am inceput anul printre prieteni dragi... si apoi aproape in fiecare zi din putinele ramase din vacanta asta, am petrecut-o in vizite la prieteni. Am fost pe la Dana, unde-am facut cunostinta cu faimoasa pisica persana Mopsy (cenusie) si cei trei pui ai ei (albi). Am trancanit cate-n luna si in stele, am barfit mccann-ul, am baut budweiser cu Alistair, sotul Danei, ne-am uitat cu totii la un film englezesc tare haios, cu multe faze amuzante, dar trist in esenta... timpul a trecut tiptil. ieri am fost in vizita la Cristina... trebuia sa fie mare adunare cu gasca de la dansuri, dar Dana (alta Dana) si Rali au chiulit... au venit Alina, si Mirelutza cu Vlad al ei... A fost super si-asa... iarasi am vorbit de cate toate, de serviciu, de apartamente, de mobila, de dansuri eheeei, si de cate si mai cate... placinta cu branza a cristinei, grozava, vin fiert, o salata de fructe... vorbeam cu fetele, m-am decis, de miercuri ma reapuc de dansuri, dupa leneveala de o luna si ceva... o sa merg la ...

Ger. Soare. Zapada cat vezi cu ochii. gazde primitoare si tare simpatice. dulai hazlii, un terranova mare negru si un ceva mic negru si cretz. noi, care mai de care mai chipos si mai infofolit, abia astept sa pot pune poza cu desenul-poza de grup cu care ne-am lasat amprenta in cartea de oaspeti a pensiunii Szakacs. peripetii marunte la venire, la plimbari, la intoarcere, numai bine cat sa condimenteze vacantza... Dealuri albastre... sosire cu peripetii, gasca in 3 mini-grupuri, masina 1, masina 2 si cei ce pe tren... care au ajuns in brasov la 12-1 si au constatat ca in ziua aia trenul spre Sfantu Gheorghe venea abia pe la 4-5... baietii au venit singurei, cu un microbuz si-apoi pe jos pana in sat... fetele au fost luate din brasov cu masina... intre timp am incins un lung joc de whist (am constatat ca-l uitasem complet; normal, ca doar n-am mai jucat din secolu' trecut) plimbare cu sania trasa de cai prin sat si pe campia inzapezita, alb cat vezi cu ochii... invatam geografia loc...