ce bine ca s-a terminat saptamana asta de munca... a fost infernala... abia daca am apucat sa mananc ceva la serviciu, abia daca am reusit sa respir... totul extra, ultra super mega urgent... nervii incordati la maxim, gata sa cedeze in orice moment... dar e bine ca s-a terminat cu bine, s-a terminat tot ce trebuia terminat, in sfarsit pot sa ma odihnesc. doamne ce bine e sa mai lenevesti putin, asa, din cand in cand... sunt obosita de zici ca am carat saci de ciment si in plus ca si cum n-as fi dormit de nu stiu cand... oboseala fizica si psihica adunate... rezulta oboseala totala... ce bine ca am ragaz doua zile sa rasuflu... ma rog, nu cine stie ce, ca am niste corecturi de facut pt o colaborare... dar asta e, oricum o sa dorm ca o nesimtita n ore, o sa lenevesc cat cuprinde si o sa incerc sa ma rasfatz, ca doar merit si eu putin rasfatz, nu doar munca pe branci... si iar m-apuca un dor de duca... departe, departe, in varful muntelui, in singuratate absoluta... ca sa-mi reamintesc cat suntem de mici si de efemeri pe lumea asta dementa...
A, nu, nu, nu e vorba de nervi. Sunt niste chestii, un soi de cochilii negre cam țepoase. Am găsit o grămadă pe plaja din 2 Mai. Habar n-am ce să fac cu ei, ca și cu pietrele bălțate pe care le-am adunat. Ce zi nebună, prima zi după mini-concediu! De unde cu o zi în urmă eram pe plajă și mă bălăceam la greu în apă, imediat ce-am ajuns la muncă - zbang! muncă pe brânci, am stat să terminăm tiparul pentru niște materiale urgente, care tot dădeau erori, și erau și ditamai chestiile de 2 metri una... da, am muncit de la 9 jumate dimineata... pana a doua zi la 1 noaptea. Eram cu toții zăbăuci, râdeam ca tâmpiții, ai fi jurat că suntem beți. Beți de muncă!
Comentarii