Ia să vedem ce-a mai fost de la ultima scriere...
A mai fost un Camino litoral pe partea bulgară, organizat de Andrei. M-am băgat și eu, că de, demult voiam să văd partea aia, inclusiv veșnicul Ezerets unde gașca mea mergea de ani buni și eu nu apucam...
A fost și ploioasa-cețoasa excursie de pe platoul Bucegilor, cu Omu și Crucea Caraiman
Apoi dificila experiență de pe 11 septembrie pe Viștea-Moldoveanu. Nu din cauza traseului, ci a ce s-a întâmplat
Apoi urma Negoiu, dar a fost (iar) rea prognoza și aici Andrei a sacrificat Lespezile de pe 1 octombrie și le-a înlocuit cu reprogramarea Negoiului. Deci am avut un weekend complet liber, în care n-am făcut nimic, doar am dormit, am alergat sau m-am plimbat.
Și da, apoi a urmat de mine organizatul mic Camino litoral de Deltă. Fabulos de frumos și interesant, dar cu destule neprevăzute, de tot felul.
Apoi la Negoiu, care a început frumos, a continuat răcoros și s-a lungit până pe noapte. Aici n-am fost în formă, mi-a fost greu, cam cum mi-a fost și pe Vihren. Și aici pe coborâre am alunecat și-am căzut în genunchi, de unde m-am redresat în săritură - da cred că de pe-aici am bușit ceva menisc.
Apoi m-am dus la plezneală la un concert de jazz care nu era chiar jazz, nici clasică, nici rock, era un jazz progresiv zice-se. Bartolomey-Bittman.
După care Buila-Vânturarița... Traseu de toamnă, traseul schiturilor.
*
După care o mare pauză de scriere, de va trebui să fac arheologie prin poze și amintiri și Facebook doar să le înșir oarecum cronologic. Voi completa aici în continuare că să nu le uit complet, și poate voi reveni separat pentru cele care m-au marcat în vreun fel sau altul. Pentru că acum vreau să scriu ceva de de-acum, nu de mai demult.
*
A mai fost o frumoasă excursie în Fundătura Ponorului și pe creasta balaurului, Creasta Oslei.
Apoi o Oltenia de sub munte, cu Șura Haiducilor, tot în culori de toamnă.
Apoi cerdacul Stanciului tomnatic, ocazie cu care am revăzut cabana Garofița. Traseu relativ ușor, dar am avut mari emoții cu o turistă căreia îi tremurau genunchii de oboseală pe urcare apoi și pe coborâre.
Apoi de ziua mea mi-am făcut cadou un weekend la Sinaia. Aveam un voucher de vacanță care expira, așa că am luat de toți banii cazare la un hotel șmecher, cu piscină și saună. Am bătut Sinaia în lung și-n lat, și chiar așa n-am văzut tot. Scări ascunse, case vechi tradiționale alei la buza pădurii. Și prima dată când am fost singură, fară prieteni, fară partener, fară grup. Foarte interesantă experiența.
Apoi concertul pianistului ucrainean Vadim Neselovski. Nu aveam mari așteptări, dar a fost ceva absolut deosebit.
Apoi excursiile de iarnă
Comentarii