zilele trec, care mai de care mai ciudate şi cu stări mai bizare. din ultimul timp... cred că ziua de ieri -de pe la început şi până după prânz -a fost una dintre cele mai ciudate. M-am trezit cu o stare nasoală, cu draci, cu nervi, întoarsă pe dos şi parcă nu eram deloc eu. Starea asta chiar nu avea motiv şi nici n-o recunoşteam a fi de-ale mele. Dar era foaaarte intensă. Era ca şi cum s-ar fi încurcat ceva undeva în ițele universului şi primisem ceva de altundeva ceva în mod evident diferit. Amuzant e că parcă altceva încerca să mă liniştească, să mă mângâie, să mă îmbuneze. Ciudată ciudățenie. Dar poate că era doar reacția minții la epifania cu timpul, acțiunea şi amânarea toate legate de schimbare. Şi poate şi de epopeea trasului de oameni pentru ieşit la bere şi a faptului că probabil nu înțeleg eu ceva din modul în care gândesc alții. Cine poa' să ştie... eu nu, se vede. Deci am fost în toane foarte pissed off mare parte din zi. Abia după ce am reuşit să amân toate urgențele şi m-am apucat de citit cursul şi am trecut de jumătatea lui, abia atunci am început să mă destresez şi să mă liniştesc, să redevin uşor-uşor eu, sau ceea ce m-am obişnuit să simt că sunt eu.
Seara la bere cu colegii a fost foarte mişto. Nu ştiu de ce a fost aşa de chinuită decizia de a ne aduna, dar mă bucur că s-a întâmplat. Şi evident a ieşit aşa cum trebuie. Poate o să reuşesc să înțeleg reacția şi nonreacția şi amânările şi toată dinamica grupului la un moment dat, cu răbdare şi înțelegere pentru fiecare... Prietenia e o chestie fragilă şi are propriile ei legi, iar oamenii sunt reticenți.... fiecare din propriile sale motive şi frici... Oricum, la finalul serii, pe neaşteptate, am aflat nişte lucruri, am ascultat, sper că am dat sfaturi care să fie de folos şi spre bine... E trist când oamenii suferă... şi când vor să iasă dintr-o situație naşpa şi nu reuşesc... e foarte omenesc... uşor de zis din exterior, greu când eşti în situația aia. Sper să fie bine.
Azi, ziua examenului, am liber, m-am trezit în toane normale, bune chiar, ceva în univers s-a schimbat -iar nu se ştie ce - azi e tandrețe şi deschidere şi a da şi a primi şi a fi... Am terminat de citit cursul... Mai am de pregătit câteva obiective pentru susținerea proiectului... şi let's do it.
Seara la bere cu colegii a fost foarte mişto. Nu ştiu de ce a fost aşa de chinuită decizia de a ne aduna, dar mă bucur că s-a întâmplat. Şi evident a ieşit aşa cum trebuie. Poate o să reuşesc să înțeleg reacția şi nonreacția şi amânările şi toată dinamica grupului la un moment dat, cu răbdare şi înțelegere pentru fiecare... Prietenia e o chestie fragilă şi are propriile ei legi, iar oamenii sunt reticenți.... fiecare din propriile sale motive şi frici... Oricum, la finalul serii, pe neaşteptate, am aflat nişte lucruri, am ascultat, sper că am dat sfaturi care să fie de folos şi spre bine... E trist când oamenii suferă... şi când vor să iasă dintr-o situație naşpa şi nu reuşesc... e foarte omenesc... uşor de zis din exterior, greu când eşti în situația aia. Sper să fie bine.
Azi, ziua examenului, am liber, m-am trezit în toane normale, bune chiar, ceva în univers s-a schimbat -iar nu se ştie ce - azi e tandrețe şi deschidere şi a da şi a primi şi a fi... Am terminat de citit cursul... Mai am de pregătit câteva obiective pentru susținerea proiectului... şi let's do it.
Comentarii