micutze aberatzii

Joi-vineri băieții au mers la stupi, să scoată mierea de tei. Întârziere mare, din cauza vremii. Ar fi trebui s-o fi scos când am fost data trecută, dar nu s-a putut din cauza vremii rele. Și uite așa s-au împlinit aproape 3 săptămâni de când s-a scos mierea din faguri. Ei, și așa nesupravegheate, albinele și-au făcut de cap. Au roit într-o veselie. Vremea a fost caldă și ploioasă, hrană și polen aveau, timp cât să facă botci și să eclozeze noile mătci a fost gârlă. Așa că asta a fost. Peripeții de apicultori începători. Totuși au scos vreo 70 kg de miere de tei. Și propolis. Așa că vom face cât de curând (adică după ce cumpărăm alcool alimentar dintr-ăla tare) tinctură de propolis. De vineri încoace citesc pe forumuri informații despre roit, mătci și alte alea, așa că-n mintea mea acum sunt numai roiuri și mătci și metode de prevenit roitul. În rest, căldură mare... Sâmbătă și duminică - prin Herăstrău. Cer albastru incandescent, soare nemilos. Zăpușeală, moleșeală. Umbră fierbinte. U...

Ne-am întors din preumblările la stupi cu buza umflată. Am plecat vineri și ne gândeam să ne întoarcem miercuri. Sâmbătă și luni sau marți ar fi trebuit să scoatem mierea de tei. Iar luni-marți ar fi trebuit să mergem la dom' Moraru, să învețe ceva mai multă meserie băieții, de la un apicultor cu vechime (peste 30 de ani). Ei, dar știi cum e vorba aia, cu socoteala de-acasă care nu se potrivește cu cea din târg... În primul rând, călătoria a început cu peripeții încă din București. Am plecat târziu, pe la 4-5. Alex a uitat de două ori cheile de la mașină, prima dată la Loto, a doua oară în Obor. A doua oară mă gândeam: să vezi acu distracție, o să stăm vreo două ore aici, cu sacoșele cu cumparături pentru la țară lângă mașină până s-o duce Alex acasă să ia cheia de rezervă și s-o întoarce... Dar din fericire cheia a fost recuperată cu bine în ambele cazuri. Și pornirăm noi la drum... Era 7 și ceva când am ieșit din București... și aproape 10 când am ajuns la Liești. Acolo am descăr...