Săptămâna asta a fost plină de activități. Toate implicând adunări mai mari sau mai mici de oameni şi făcut chestii mai mult sau mai puțin împreună.
Am început luni cu prima adunare Plus la care am participat. Un sentiment straniu, cumva împărțit, şi senzația aia când te pomeneşti într-o mulțime cu care ai teoretic ceva în comun, dar unde nu cunoşti pe nimeni şi nici nu ai habar ce va fi şi cum se va desfăşura. Per total am o părere pozitivă, există mult potențial. Ce va fi mai departe rămâne de văzut.
Joi, de Valentine's day, Dana ne pregătise o surpriză. Şi acum mă amuz ce se stresau unii că ce o fi, că o fi dans, că de ce că rahat pansat. Au fost tobe africane - djembe - şi mult antren. Mi-a plăcut, ne-a plăcut tururor. Doar ce mi-a ieşit la solo nu mi-a plăcut, n-am fost deloc mulțumită. Apoi a fost plecarea, cu jumătate de oră mai devreme decât crezusem, prea devreme pt curs, prea puțin cât să propun o bere sau cafea colegilor, chef de mall nu aveam... aşa că m-am tirat spre curs. Am folosit acea jumătate de oră cât să scriu amintirea anterioară, cu excursia de weekendul trecut.
La curs aveam de prezentat proiectele în formă finală. Ne-a luat la puricat, ne-a cam întors pe dos câte ceva, a durat destul de mult şi ne-a cam confuzat un pic.
Ziua asta nu stiu exact cum şi de ce dar m-a cam întors pe dos, m-am supărat pe mine, ceva s-a schimbat, probabil eu, iar ca reacție s-au schimbat şi multe altele în lumile paralele inexistente.
Vineri aveam re-programată donarea de sânge (deja schimbasem programarea de pe lini pe marți şi apoi de pe marți pe vineri, că luni eram imediat după excursie, obosită, luni seara era adunarea Plus si nu ştiam cât durează şi dacă apuc să mă odihnesc suficient), m-am trezit, n-aveam chef dar m-am dus. Donarea a decurs bine, cu mici enervări inutile, în fond e bine că era multă lume venită să doneze, chiar dacă asta însemna asteptări peste tot.
Partea mişto a fost că după, ca să îmi mai revin, am avut ideea să îmi iau cafea de la NarcoRoasters, de unde am mai luat şi niste ceva-uri de mic dejun. Şi totul a fost delicios.
Seara era dedicată Verei şi petrecerii burlăcițelor. A fost mişto partea de Oktoberfest, chiar dacă statică. Apoi am halit ceva la Kfc şi am mers la insistențele Mariei in Private Hell. Mie nu îmi prea place acolo, muzica nu e rea dar e un pic prea grea pentru gustul meu... şi prea tare ca să vorbim, de dansat nu ai ce, locul e mic şi abia am găsit unde să ne lăsăm hainele. Maria era singura în elementul ei. M-a deranjat - asta au observat fetele, că eu eram cu spatele - că se simțea aşa de bine că nu se mai dezlipea de un tip (în condițiile în care face eforturi să reconcilieze propria ei căsnicie şi pe soț cu gaşca). În fine, n-ar trebui să judec, fiecare le are pe-ale sale şi se luptă cu propriii demoni. În fine, în cele din urmă ne-am cărat de acolo. Vera a zis hai să mergem în club A, aşa, în amintirea studenției. Aici surpriză, era închis, lacăt pe uşă. Am încercat să intrăm în El comandante junior, era şi full şi nici nu ne plăcea. S-a propus nu mai ştiu ce, am mers pe străzi aşa mai la nimereală, Fire era închis, dar am văzut Revenge. Am intrat, fetele găsiseră loc aproape de intrare cât să lăsăm hainele şi rucsacii. Era acceptabil daar... fix atunci m-a pălit o oboseală şi o sfârşeală de îmi venea să mă întind pe jos să dorm. Aşa că m-am tirat exact când distracția adevărată începea. Şi chiar am dormit 12 ore.
Sâmbătă am cam dormit-o, păcat, că era soare şi frumos dar na... Seara era programată şedința de reconciliere în gaşcă dintre Tode al Mariei şi Domi. Conflict vechi de doi sau trei ani, nerezolvat, mocnit, acum în prag de nuntă al cuplului Bafta-Vera, unde erau invitați ambii, se cerea o discuție, o împăcare. Toți aveam dubii că oare ce o să iasă. Am ajuns la Cătă şi Vali pe la 8 şi un pic. A fost neaşteptat de bine, oamenii şi-au spus ofurile, s-au explicat, toată lumea şi-a exprimat părerea şi în cele din urmă cei doi şi-au cerut scuze pentru acele chestii cu care s-au rănit reciproc. Şi-au strâns mâna şi s-a făcut pace.
Am început luni cu prima adunare Plus la care am participat. Un sentiment straniu, cumva împărțit, şi senzația aia când te pomeneşti într-o mulțime cu care ai teoretic ceva în comun, dar unde nu cunoşti pe nimeni şi nici nu ai habar ce va fi şi cum se va desfăşura. Per total am o părere pozitivă, există mult potențial. Ce va fi mai departe rămâne de văzut.
Joi, de Valentine's day, Dana ne pregătise o surpriză. Şi acum mă amuz ce se stresau unii că ce o fi, că o fi dans, că de ce că rahat pansat. Au fost tobe africane - djembe - şi mult antren. Mi-a plăcut, ne-a plăcut tururor. Doar ce mi-a ieşit la solo nu mi-a plăcut, n-am fost deloc mulțumită. Apoi a fost plecarea, cu jumătate de oră mai devreme decât crezusem, prea devreme pt curs, prea puțin cât să propun o bere sau cafea colegilor, chef de mall nu aveam... aşa că m-am tirat spre curs. Am folosit acea jumătate de oră cât să scriu amintirea anterioară, cu excursia de weekendul trecut.
La curs aveam de prezentat proiectele în formă finală. Ne-a luat la puricat, ne-a cam întors pe dos câte ceva, a durat destul de mult şi ne-a cam confuzat un pic.
Ziua asta nu stiu exact cum şi de ce dar m-a cam întors pe dos, m-am supărat pe mine, ceva s-a schimbat, probabil eu, iar ca reacție s-au schimbat şi multe altele în lumile paralele inexistente.
Vineri aveam re-programată donarea de sânge (deja schimbasem programarea de pe lini pe marți şi apoi de pe marți pe vineri, că luni eram imediat după excursie, obosită, luni seara era adunarea Plus si nu ştiam cât durează şi dacă apuc să mă odihnesc suficient), m-am trezit, n-aveam chef dar m-am dus. Donarea a decurs bine, cu mici enervări inutile, în fond e bine că era multă lume venită să doneze, chiar dacă asta însemna asteptări peste tot.
Partea mişto a fost că după, ca să îmi mai revin, am avut ideea să îmi iau cafea de la NarcoRoasters, de unde am mai luat şi niste ceva-uri de mic dejun. Şi totul a fost delicios.
Seara era dedicată Verei şi petrecerii burlăcițelor. A fost mişto partea de Oktoberfest, chiar dacă statică. Apoi am halit ceva la Kfc şi am mers la insistențele Mariei in Private Hell. Mie nu îmi prea place acolo, muzica nu e rea dar e un pic prea grea pentru gustul meu... şi prea tare ca să vorbim, de dansat nu ai ce, locul e mic şi abia am găsit unde să ne lăsăm hainele. Maria era singura în elementul ei. M-a deranjat - asta au observat fetele, că eu eram cu spatele - că se simțea aşa de bine că nu se mai dezlipea de un tip (în condițiile în care face eforturi să reconcilieze propria ei căsnicie şi pe soț cu gaşca). În fine, n-ar trebui să judec, fiecare le are pe-ale sale şi se luptă cu propriii demoni. În fine, în cele din urmă ne-am cărat de acolo. Vera a zis hai să mergem în club A, aşa, în amintirea studenției. Aici surpriză, era închis, lacăt pe uşă. Am încercat să intrăm în El comandante junior, era şi full şi nici nu ne plăcea. S-a propus nu mai ştiu ce, am mers pe străzi aşa mai la nimereală, Fire era închis, dar am văzut Revenge. Am intrat, fetele găsiseră loc aproape de intrare cât să lăsăm hainele şi rucsacii. Era acceptabil daar... fix atunci m-a pălit o oboseală şi o sfârşeală de îmi venea să mă întind pe jos să dorm. Aşa că m-am tirat exact când distracția adevărată începea. Şi chiar am dormit 12 ore.
Sâmbătă am cam dormit-o, păcat, că era soare şi frumos dar na... Seara era programată şedința de reconciliere în gaşcă dintre Tode al Mariei şi Domi. Conflict vechi de doi sau trei ani, nerezolvat, mocnit, acum în prag de nuntă al cuplului Bafta-Vera, unde erau invitați ambii, se cerea o discuție, o împăcare. Toți aveam dubii că oare ce o să iasă. Am ajuns la Cătă şi Vali pe la 8 şi un pic. A fost neaşteptat de bine, oamenii şi-au spus ofurile, s-au explicat, toată lumea şi-a exprimat părerea şi în cele din urmă cei doi şi-au cerut scuze pentru acele chestii cu care s-au rănit reciproc. Şi-au strâns mâna şi s-a făcut pace.
Comentarii