Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta culori de toamna

impresii de toamna

o ninsoare de frunze marunte, galbene. o alee din herastrau, copaci umbrosi si raze aurii. si-o ninsoare galbena. amurg. o casa boiereasca alba, imbracata in iedera ruginie. si intr-un nor de ciripit de vrabii. inserare. cer violet inchis, usor spalacit. statie forfotind de lume (41 la crangasi). croncanit de ciori de sus din cer. un nor de ciori care vin sa insereze in oras. herastrau. forfota de veverite. e plin de veverite anul asta! indraznete. vin in mijlocul drumului, traverseaza inolo-incoace aleile. vin daca le chemi ciocnind doua alune, ghinde whatever. tare haioase! vanticel. cad frunze. ploua cu ghinde. cativa pasi. aici ploua cu castane!

toamna 33

frunze galbene. ploaie. soare. ceatza. umezeala. contrast. frunze galbene pe un cer gri de otzel. o frunza rosie intr-o balta. fosnetul frunzelor rascolite de pasi. un vant subtire. un abur moale. fuioare netoarse de nori alburii. ploaie marunta. pasi prin balti, bucurie de copil. o luna plina ca o portocala pe un cer negru ca smoala. strazi pustii locuite de o ceatza palida. toamna. stare de gratie. am o ciudata impresie: viatza de-abia acum incepe. de ce? inexplicabil. de fapt cred ca asa ar trebui sa gandim in fiecare zi. de azi incepe cu adevarat viatza. sa traiesti pur si simplu, bucurandu-te de fiecare clipa si de tot ce este bun si frumos, fara sa pui la suflet ceea ce nu e bine, frumos sau in regula. momente placute. miercuri am fost la Deep Purple. super! au fost si unele aspecte mai putin reusite, cum ar fi cele cateva momente de blackout sonor, sau vocea cam scazuta a lui Ian Gillan, dar astea sunt amanunte. Trupa suna grozav, iar partea instrumentala este betonnn! Get ...

timp de pace cu mine insami - o vara indiana

mai demult vorbeam de un anume tip de timp incremenit. Acum e vorba de un alt fel de timp incetinit... nu mai e vorba te un timp care curge diferit, in afara mea dement, accelerat si strain, iar in suflet nemiscat... nu, nu... acum e parca o pauza de relaxare totala, si afara, si mai ales in timpul meu subiectiv. totul stagneaza, chiar daca vreau sa fac ceva nu-mi merge nimic, totul se amana, dar cumva nu ma deranjeaza... de ieri, si vad ca si azi, parca sunt in vacanta in timpul meu interior. si imi place asa. e bine. nu reusesc sa descriu starea asta, e foarte rara si nu-mi gasesc cuvintele... nici ideile care sa o exprime... un fel de vara indiana? liniste... echilibru... ma bucur de lucrurile frumoase, de amanunte... caut idei... citesc o carte care raspunde partial unor intrebari pe care mi le pun... soare... culori de toamna... galben, verde, rosu, ruginiu, maro, toate in mii de tonuri... am lasat balta toate luptele si bataliile cu mine si cu lumea, am aruncat nemultumirile, fr...