Din ciclul „nici o lună fără drumeție” scriu aici despre excursia de duminica asta de la Măgura Codlei . Cum de ceva vreme am zis pas crosurilor mari și scumpe organizate de săracele bănci și firme babane (petrom, raiffeisen, d-astea) unde prețul kitului de înscriere e cam cat costa de fapt tricoul tehnic de la Adidas, și unde alergi pe căldură și asfalt prin oraș, odată cu foarte foarte multă lume, mi-am făcut sâmbătă dimineață alergarea de 10 km prin Herăstrău, chiar înainte să înceapă ploaia, iar duminică, în loc să transpir împreună cu alte mii de alergători pe străzile Bucureștiului, am ales să transpit la aer curat, pe poteci de munte, prin zone unde n-am mai fost și alături de alți cca 50 de oameni pasionați de drumeții. Desigur, am plecat pe atenționare de ploaie, prognoză nefavorabilă, dis-de-dimineață, cu ceva întârziere din cauza unui cuplu adormit... Am pornit pe la 7, pe răcoare, cu grupul Călător prin România ... pe drumul către Brașov am avut parte de soare strălucitor....