micutze aberatzii

Am băgat piciorul în apă şi mi-am dat seama că minunatul costum de neopren nu te izolează de apă, nu e impermeabil cum credeam. Asta e, dă-i înainte, intră în apă până la genunchi, trage de barcă cât să ajungă toată în apă fără să se raşcheteze de pietre. Toată lumea la bord! Ne cocoțăm cu chiu cu vai în barcă. Carlo ne zice că treaba noastră e să vâslim normal când zice Forward şi invers când zice Back, go back. Plutim frumos, lin, soarele străluceşte puternic, e cald, râul lat şi lin, strălucește turcoaz (ca Beiul de la noi). First rapids. Ajungem la prima învolburare, suntem praf, dăm cu vâslele slab şi haotic, ne ciocnim în vâsle... Apoi mai vin încă vreo două, parcă le prindem gustul.  Vine una mare, Carlo ne zice că e periculoasă, cu stânci, pare și el destul de agitat... Am oprit puțin spre mal ca să ne aşteptăm între noi, cele 6 bărci de la Tri Vodenice.  Şi am pornit, cam cu morcovu'. De unde pluteam lejer, juuuuup am simțit cum ne trage curentul, z...

A doua zi dimineața am mâncat micul dejun la pensiune, ca bufet suedez, și cum toate erau prea bune, am cam băgat în noi. Apoi, ca să digerăm mai bine, am purces spre mănăstrirea Sâmbăta - care era foarte aproape. Acolo era plin de lume dar majoritari erau soldați - am văzut o sumedenie de transportoare parcate. Pe la 11 am pornit spre Șinca Veche Acolo frumos, totul înverzit... grota era cum o știam, la fel de spectaculoasă. Am urcat toate treptele pe toate părțile din jurul grotei, am descoperit furnici gigant, cărăbuși diverși... De la Șinca ne-am dus spre un restaurant din zona Racoș, unde, de frica așteptatului, am comandat dinainte care ce meniu voia. Și au fost fantasctic de prompți - cum am ajuns și ne-am așezat la masă au și început să vină supele. A fost chiar un record timpul în care am terminat cu masa. Apoi ne-am îndreptat spre Racoș. Ne-am dat jos din microbuz. Cum nu era cine știe ce semnalizat pe unde să o iei, Andrei a cău...

De ceva vreme văzusem un nou grup de călătorii - Călător prin România. Toate excursiile lor până acum îmi păreau interesante, dar nu reușisem să merg și eu până acum, pur și simplu tot se nimereau când nu puteam eu. De data asta, auspiciile erau favorabile, voiam să merg și prin munții Cindrel, voiam să văd și Racoș, deci am venit. Mai ales că la excursia pe Păpușa vorbisem cu Diana, care fusese în toate cele trei excursii cu ei de până acum și era de bine. Deci zis și făcut. La 6:15 eram în parcarea de la Piața Victoriei. Mulți oameni, nu știam pe nimeni, dar erau oricum toți drăguți. Ne-am îmbarcat în microbuz și dă-i înainte - Pitești, Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului și spre Cisnădie. Peisajul verde și proaspăt, pomi în floare pretutindeni, ba a ieșit și soarele, în ciuda grozăviilor de ploi cod galben anunțate în toată țara. Ne-am simțit cu toții fericiți că avem vreme bună și am purces la urcuș pe traseu din Cisnădioara către vârful Măgura Cisnădiei. Era cald, eu am băgat gea...