micutze aberatzii

a trecut si Pastele... zilele libere au zburat mult prea repede. vineri munca pana tarziu, sambata - gatit impreuna cu Alex drob si pasca (bune rau!), pe urma smotru la maica-mea, deci o zi taaare obositoare. duminica relache, trezit devreme (ca deh, a fost cursa de F1, apropo Alex a fost taaare fericit de rezultate), plimbare prin herastrau cu madre, apoi iesit la bere pe seara, printre ploi, cu ai lui alex... luni, ca o duminica... si gata. back to work! astept cu mare nerabdare prima iesire din bucuresti de dupa revelion. cabana barcaciu . sper sa fie vreme buna si sa ne simtim bine cu totii (10 insi). Poza am luat-o de pe site-ul lor, ca io n-am mai fost pe-acolo. au fost altii, care-au povestit numai minunatii. am un dor de duca in munti...

asteptare... nu imi place. iti propui ceva, dar, din diverse motive, mai obiective sau mai dubioase, ceea ce vrei nu se poate... sau nu se poate acum... poate maine... sau poimaine... sau... who knows?! tare plictisitor. iar si iar, amanari. mda, sunt prea nerabdatoare. sau nu? dar in ultimii ani prea multe lucruri s-au amanat, a trebuit sa astept, toate s-au rezolvat, e adevarat, unele in bine, altele in rau... dar asteptarile astea ma omoara. ce rost or avea?! doar sa consume timp si nervi. mai bine un deznodamant rapid, bun sau rau, decat o asteptare. dar uneori lucrurile nu vor sa se miste, se impotmolesc, orice ai face. nu poti sa faci nimic, decat sa astepti sa vezi ce aduce timpul pe aripile lui. unele lucruri merita asteptarea, unele nu. uneori e bine sa ai rabdare, uneori nu. totul e aleator. depinde... de situatie, in orice caz nu de mine. singurul lucru pe care-l poti face e sa-ti dai seama daca merita sau nu sa astepti. de cele mai multe ori pur si simplu nu merita, si ce...