Ieri a fost o seară de ieşit la bere cu colegii din creație. J'ai Bistrot, unde n-am fost niciodata, dar care e in zona unde era The Jack, fosta cârciumă preferată a găştii în epoca Montero - când era mai rar prezentă la bețiile lor în oraş. Foarte simpatic hipsteresc J'ai Bistrot ăsta, cu a sa curte în dosul casei la care ajungi printr-un gang cu uşi ce duc spre bucătărie.
A fost mişto ieşirea, ne-am simțit toți bine, chiar dacă unii am avut capu' mare dimineața.
Azi plănuisem piscineală în Park Lake, în ideea că oricum seara e risc sporit de ploaie, deci alergatul prin Herăstrău cam pica. Apare însă Elena cu hai să mergem la observatorul astronomic să vedem eclipsa de lună... i-am zis de piscineală şi a rămas că ne vedem pe la 9 la metrou la Dristor. La ce nori se adunaseră pe seară am zis că până ies eu din bazin sigur găsesc mesaj că hai să o lăsăm baltă, dar n-a fost aşa. Semn clar că iar nu era în apele ei şi ceva nu mergea bine şi voia să iasă musai din casă şi să vorbească cu cineva. Aşa că ne-am găsit la metrou, am mers la Romană şi apoi pe jos până la observator. Deja era destulă lume care mergea înspre şi dinspre observator... Semn clar că era îmbulzeală. Cerul întunecat, bleumarin închis spre indigo, cernea stropi fini, abia sesizabili. Am ajuns, am văzut coada, am plecat. Am căutat o ceainărie ceva pe străduțe înapoi spre Romană, n-am găsit, dar măcar a apucat să îmi povestească peripețiile din ultima vreme şi finalul lor neplăcut. Până la Romană s-a pornit ploaia mai tare, ne-am refugiat La Plăcinte dar cum o vreme nu ne-a băgat nimeni în seamă şi se făcuse şi 10 fără un sfert am zis că gata, mai bine lăsăm cafeaua pe săptămâna viitoare şi ne-am cărat la casele noastre. Am văzut şi eclipsa, şi observatorul, am stat şi la o cafea - obiective îndeplinite cu succes. Mai rar atâta "succes". Dar măcar spre casă mie zeul metroului mi-a fost favorabil şi mi-a adus toate metrourile la scară, fără nici o secundă de aşteptare...
În altă ordine de idei, e de studiat ce chestie e şi România 100 asta. N-ar strica să şi facă ceva, da' rămâne de văzut. Că bune intenții sau/şi vorbe... d-astea am tot văzut. La fapte şi la implementare se strică de regulă treaba. Da' să nu pre-judec, că e dăunător.
Azi m-am înscris efectiv la cursul de agent/ghid de turism. Mai am de dus originalele pentru adeverința medicală şi cazierul şi să semnez contractul. Sper să adune destui cursanți, să nu am surpriza să îl anuleze sau ceva... Oricum, e cazul să țin aproape de ăştia cu asociația Oxigen, măcar pentru remarcări de trasee şi împăduriri.
În plus, acu' după ce tot mi-am făcut analizele, dacă e totul ok musai să îmi fac şi carnet de donator de sânge şi să mă țin de treaba asta, să nu o mai lălăi cu lunile şi cu anii...
Comentarii