Ei, și deci între 4 și 7 martie am ajuns la Barcelona. A fost o idee, o vorbă aruncată la început de Irina. Am marșat vreo 4 gagici din clubul nostru pastelat. Și, ca prin minune, a început să se concretizeze repede, cu biletele de avion - am prins la wiizz o promoție... apoi au căutat cazare... s-a votat pentru apartamentul din Eixample, Espais Blaus Market Concepciao. Apoi a stat în hibernare până aproape de plecare, când ne-am agitat iar cu bilete de intrare, cu pass-uri pentru transport etc. Și, într-o zi ploioasă de vineri...
Ca picanterii: Baba de vineri, baba mea, 4 martie a fost ploioasă rău, dar rău, frate. A fost nașpa că m-am luat după Dree - ea săraca mânată de cele mai bune intenții, a zis că trece să ne ia pwe toate în drum spre aeroport. Numai că a plecat mai târziu, că era trafic, ca în orice zi ploioasă. Drept care întâi m-a sunat să mă duc la Bazilescu ca să ne adune dintr-o dată pe mine și pe Andre.
Când am ajus acolo, pleoscăind în ploaie și înjurând ușurel și mărunt că tre să stau în ploaie... apel de la Dree. O sun, aflu că nu mai are timp să ajungă încoace și trebuie să iau un taxi, să încerc să mă cuplez cu Andre. Andre era deja într-un taxi, era departe. Ploua cu găleata, toate taxiurile erau ocupate, n-aveam nici aplicație pe telefon, aveam niște numere de taxi, la 90% nu răspundea nici dracu, la speed a răspuns dar m-a pus pe hold vreo 10 minute și evident no taxi for me. O sun disperată că nu găsesc taxi, sună ea, îmi găsește din fericire unul care și vine repede, un meridian. Am avut noroc cu băiatul ăla, s-a străduit să mă ducă cât de repede posibil în condițiile date. Eu una, nici nu mai speram să ajung înainte să se închidă poarta, mă împăcasem cu ideea după ce întâi trecusem prin toate stările de la furie la disperare și panică. Dar am ajuns cred în ultima clipă, le-am găsit pe fete și am intrat. Nașpa a fost că așa mi-am pierdut zen-ul de plecare inițial.
În avion, datorită conaționalilor noștri cu tenul mai închis la culoare, m-am simțit ca într-un autobuz preorășenesc. Se vedea că erau mai umblați ca mine, se descurcau mai bune în toate cele - Blue Air-ul îți dădea bilete aiurea prin tot avionul chiar dacă le luai pe toate odată, dar ei au făcut și-au dres de s-au adunat în gașcă - ceea ce eu una nu am reușit.
Prima mea experiență de zbor cu avionul a fost ok. Fetele, mai umblate, s-au plâns că aterizarea a fost prea palpitantă - mie nu mi s-a părut cine știe ce. Da, ne-a înclinat ba încolo, ba încoace cât își făcea întoarcerile, dar nimic cu adevărat palpitant. Mi-a plăcut și decolarea, și zborul în sine, și aterizarea. Și, la aterizare, s-a văzut mișto de tot portul.
Ajunse la Barcelona, m-a impresionat trecerea de la aeroport spre tren, așa frumos acoperită, și apoi toată rețeaua lor de metrou. Am bâjbăit noi un pic, dar am ajuns fără probleme la cazare.
Am stat într-un apartament lângă Concepciao Market - frumoase piețele lor, și bogate - iar apartamentul era tot ce îți puteai dori pentru 4 persoane venite cu gândul să nu cheltuiască prea mult pe restaurante: dormitoare spațioase, un living frumos, bucătărie complet dotată (mai dotată decât a mea de-acasă), plus mașină de spălat și fier de călcat.
Amplasarea a fost excepțional de bună, la 10 minute de mers pe jos de Sagrada, la 10 minute și de Paseig de Gracia... practic, în buricul târgului. Și pe magistrala L4 (galbenă), cea pe care am folosit-o și cel mai mult.
În concluzie, am ajuns în Barcelona mai târziu decât plănuiserăm inițial, pentru că au mutat zborul mai târziu cu o oră ei, dragii de la Blue Air, așa că n-am mai apucat să facem mare lucru - ne-am cazat, ne-am cumpărat d-ale gurii dintr-un supermarket, am mâncat și-am băut bere ca fetele și am tras o scurtă plimbărică de seară până lângă Sagrada Familia.
Ca picanterii: Baba de vineri, baba mea, 4 martie a fost ploioasă rău, dar rău, frate. A fost nașpa că m-am luat după Dree - ea săraca mânată de cele mai bune intenții, a zis că trece să ne ia pwe toate în drum spre aeroport. Numai că a plecat mai târziu, că era trafic, ca în orice zi ploioasă. Drept care întâi m-a sunat să mă duc la Bazilescu ca să ne adune dintr-o dată pe mine și pe Andre.
Când am ajus acolo, pleoscăind în ploaie și înjurând ușurel și mărunt că tre să stau în ploaie... apel de la Dree. O sun, aflu că nu mai are timp să ajungă încoace și trebuie să iau un taxi, să încerc să mă cuplez cu Andre. Andre era deja într-un taxi, era departe. Ploua cu găleata, toate taxiurile erau ocupate, n-aveam nici aplicație pe telefon, aveam niște numere de taxi, la 90% nu răspundea nici dracu, la speed a răspuns dar m-a pus pe hold vreo 10 minute și evident no taxi for me. O sun disperată că nu găsesc taxi, sună ea, îmi găsește din fericire unul care și vine repede, un meridian. Am avut noroc cu băiatul ăla, s-a străduit să mă ducă cât de repede posibil în condițiile date. Eu una, nici nu mai speram să ajung înainte să se închidă poarta, mă împăcasem cu ideea după ce întâi trecusem prin toate stările de la furie la disperare și panică. Dar am ajuns cred în ultima clipă, le-am găsit pe fete și am intrat. Nașpa a fost că așa mi-am pierdut zen-ul de plecare inițial.
În avion, datorită conaționalilor noștri cu tenul mai închis la culoare, m-am simțit ca într-un autobuz preorășenesc. Se vedea că erau mai umblați ca mine, se descurcau mai bune în toate cele - Blue Air-ul îți dădea bilete aiurea prin tot avionul chiar dacă le luai pe toate odată, dar ei au făcut și-au dres de s-au adunat în gașcă - ceea ce eu una nu am reușit.
Prima mea experiență de zbor cu avionul a fost ok. Fetele, mai umblate, s-au plâns că aterizarea a fost prea palpitantă - mie nu mi s-a părut cine știe ce. Da, ne-a înclinat ba încolo, ba încoace cât își făcea întoarcerile, dar nimic cu adevărat palpitant. Mi-a plăcut și decolarea, și zborul în sine, și aterizarea. Și, la aterizare, s-a văzut mișto de tot portul.
Ajunse la Barcelona, m-a impresionat trecerea de la aeroport spre tren, așa frumos acoperită, și apoi toată rețeaua lor de metrou. Am bâjbăit noi un pic, dar am ajuns fără probleme la cazare.
Am stat într-un apartament lângă Concepciao Market - frumoase piețele lor, și bogate - iar apartamentul era tot ce îți puteai dori pentru 4 persoane venite cu gândul să nu cheltuiască prea mult pe restaurante: dormitoare spațioase, un living frumos, bucătărie complet dotată (mai dotată decât a mea de-acasă), plus mașină de spălat și fier de călcat.
Amplasarea a fost excepțional de bună, la 10 minute de mers pe jos de Sagrada, la 10 minute și de Paseig de Gracia... practic, în buricul târgului. Și pe magistrala L4 (galbenă), cea pe care am folosit-o și cel mai mult.
În concluzie, am ajuns în Barcelona mai târziu decât plănuiserăm inițial, pentru că au mutat zborul mai târziu cu o oră ei, dragii de la Blue Air, așa că n-am mai apucat să facem mare lucru - ne-am cazat, ne-am cumpărat d-ale gurii dintr-un supermarket, am mâncat și-am băut bere ca fetele și am tras o scurtă plimbărică de seară până lângă Sagrada Familia.
Comentarii