Foşnet mut de fluturi. Colorați viu, nebuni, strălucitori. Apoi treptat dar de la un moment fără semnificație culorile s-au stins, au amuțit, au dispărut din lume. Sunet fără ecou, aripi fără culoare, neculori, nesunete, nesentimente, ne-simțuri, ronțăite de viermii gândurilor. Un fel de ceață, distanță, ani lumină depărtare de... nu ştiu exact ce, de... lumină? de mine? care mine? acest eu îndărătnic care vrea chestii şi care îmi mută pe nesimțite lunecarea grațioasă pe norul de nongânduri şi senzații spre un derapaj tinzând spre căzut în fund pe patinoarul gândirii lucii lucide.
Fâlfâieli surde şi mute şi invizibile, foşnet inexistent, întrebări de nerăspuns şi de nepus, mirări şi nemirări, totul în acelaşi timp. Departe. Departe?
Fâlfâieli surde şi mute şi invizibile, foşnet inexistent, întrebări de nerăspuns şi de nepus, mirări şi nemirări, totul în acelaşi timp. Departe. Departe?
Comentarii